Aproximativ 2,3 milioane de persoane sunt diagnosticate cu afecţiune cronică respiratorie, a declarat rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Viorel Jinga, în cadrul conferinţei „Sănătatea Plămânilor, impact la nivel social”, organizată în contextul Zilei Mondiale a Plămânilor 2024 de UMF şi Societatea Română de Pneumologie, potrivit Agerpres. „Spun acest lucru într-un context statistic naţional extrem de îngrijorător în care regăsim un coeficient de peste 8% din populaţia României înscrisă în tabloul bolilor pulmonare, aproximativ 2,3 milioane de persoane fiind diagnosticate cu afecţiune cronică respiratorie. Motiv pentru care vom încerca şi astăzi să tragem împreună un nou semnal de alarmă asupra factorilor de risc care conduc la apariţia acestor boli grave şi totodată să aducem un plus substanţial condiţiilor actuale de diagnostic şi tratament pentru a crea premisele noi actului medical în această complexă specialitate medicală pneumologi”, a spus Jinga. El a subliniat importanţa dezvoltării prevenţiei medicale în sistemul educaţional românesc. În opinia sa, sunt necesare campanii de informare şi conştientizare la nivelul tinerilor cu privire la impactul factorilor de risc asupra sănătăţii pulmonare.
Viorel Jinga a mai spus că bolile pulmonare reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate, înregistrându-se anual la nivel mondial milioane de decese. „Singur sau în asociere, fondul genetic, fumatul, infecţiile, dar mai ales poluarea şi stresul, factori de risc preponderenţi în secolul XXI, conduc în fiecare an la apariţia de milioane de cazuri noi de îmbolnăviri ale aparatului respirator”, a arătat rectorul. Potrivit acestuia, pentru reducerea la nivel global a impactului bolilor respiratorii asupra pacienţilor este necesar un plan de prevenţie sustenabil, care „cu siguranţă” va produce efecte pozitive atât din punct de vedere social, cât şi economic. „Povara acestor boli nu este contabilizată doar prin factori emoţionali şi psihologici pe care îi traversează pacienţii şi aparţinătorii acestora, ci şi prin dezechilibre financiare cauzate de costuri foarte mari impuse de tratarea acestor afecţiuni, precum şi de alte costuri generate pe piaţa muncii, prin punerea resursei umane în inactivitate şi alocarea de fonduri considerabile către aceşti bolnavi ca urmare a concediilor medicale. (…) În pandemie scăzând poluarea, şi bolile respiratorii au fost mai rare”, a susţinut medicul.
