Potrivit unui comunicat al Grupării de Jandarmi Mobilă „Matei Basarab” Ploiești, ieri, 1 septembrie, s-au împlinit „131 de ani de la momentul în care lua ființă Jandarmeria Rurală, odată cu promulgarea «Legii asupra Gendarmeriei rurale» prin Decretul Regal 2919 al regelui Carol I, care presupunea, printre altele, «instituirea unui corp de pază şi ordine cu structură militarizată în toate localităţile rurale din ţară»”. Firește, azi, structura nu mai există, aceasta funcţionând până în anul 1949. Dar, în contextul în care Jandarmeria Rurală a fost prezentă, potrivit aceleiași surse, „în toate marile evenimente sociale, economice, politice şi militare cunoscute în România, cum ar fi cel de-al doilea Război Balcanic și cele două mari conflagrații mondiale”, este firesc să reamintim cum a luat ființă și în ce context social. Astfel, după cum se mai precizează în comunicatul de presă menționat, „Meritul pentru înfiinţarea acestei instituții îi revine guvernului condus de Lascăr Catargiu, din care făcea parte şi Vasile Lascăr, ca ministru de Interne. Am putea vorbi la acel moment despre o coexistență a două structuri de jandarmerie: O jandarmerie a armatei, existentă încă din 1864 (modernizată de Al. Ioan Cuza după 14 ani, scoasă din subordinea Ministerului de Interne, subordonată Ministerului de Război), organizată pe escadroane de jandarmi și companii de jandarmi pedeștri, folosită în București și în marile orașe, și o jandarmerie rurală, organizată pe companii, câte una în fiecare județ, subordonată Ministerului de Interne, pentru asigurarea serviciului administrativ în mediul sătesc. (…) Contextul social (în care a luat ființă Jandarmeria Rurală-n.n.) a fost impus, în primul rând, de faptul că 80% din populația țării trăia în mediul rural și, astfel, era nevoie de garantarea siguranței publice, cât și pentru executarea legilor pe întreg teritoriul statului (…)”.
Foto: Arhivă