Violeta Stoica
Discuții aprinse transformate într-o adevărată răzmeriță au avut loc, ieri dimineață, între locuitorii unei străzi de la marginea Ploieștiului și muncitorii trimiși de reprezentanții Primăriei Ploiești să le pietruiască drumul. Oamenii – nemulțumiți de modul în care își bate joc municipalitatea de ei, în prag de alegeri locale – au apelat la presă pentru a-și rezolva, măcar parțial, una dintre problemele cu care se confruntă de zeci de ani.
Ploieștenii care locuiesc în cartierele de la marginea municipiului, de obicei lăsate de izbeliște de toți edilii – care își amintesc de oamenii locului doar înaintea campaniilor electorale – cunosc foarte bine cum se trăiește fără sistem de canalizare, cu noroiul până la glezne și cu apa de ploaie care le inundă curțile și casele. Într-o situație similară se regăsesc locuitorii din extremitatea de la ieșire din oraș a cartierului „Dorobanțu”, care au răbufnit, ieri dimineață, la vederea modului în care reprezentanții Primăriei Ploiești consideră că trebuie să îi bage în seamă, surprinzător, cu mai puțin de două săptămâni înaintea alegerilor locale.
“Dorobanțu”, un nume care era recunoscut, pe vremuri, pentru calitatea stofelor produse la fabrica din Ploiești. Acum, “Dorobanțu” este expresia sărăciei, a lipsei infrastructurii normale pentru secolul în care trăim și reprezintă durerea unor oameni care trăiesc așa cum o făceau și în vremea comuniștilor: cu noroiul până la glezne, cu apa până la genunchi în curți atunci când plouă torențial și cu străzi care cu greu pot fi denumite alei.
Strada Mugurilor, de la extremitatea dinspre pârâul Dâmbu a cartierului „Dorobanțu“ din Ploiești, nu a văzut vreodată o conductă de canalizare și, prin urmare, nici asfalt. Oamenii de aici trăiesc cu gândul că, poate, atunci când copiii lor vor crește, măcar ei să beneficieze de condiții de trai așa cum ar trebui să existe într-un municipiu precum Ploieștiul. Anii de chin – prin gropi, noroaie și inundații – i-au întărit pe locuitorii străzii respective, însă, ieri dimineață, aceștia au și răbufnit, declanșând o mică răzmeriță împotriva reprezentanților Primăriei Ploiești.
Nemulțumirea oamenilor a venit de la modul în care începuseră lucrările pe stradă, cu pietriș care, spun ei, nu ar fi făcut decât să amplifice problema noroaielor în perioadele ploioase (foto 1) și a prafului – în arșița verii.
Doar prezența camerei de luat vederi a televiziunii Prahova TV i-a determinat pe angajații firmei de construcții trimiși de primărie să “rezolve” problema străzii Mugurilor şi să niveleze (foto 2), cât de cât, zonele mai înalte dinspre pârâul Dâmbu pentru ca stratul de pietriș (a se citi “pietroaie”) să nu producă pagube mai mari locuitorilor de pe acest drum de acces.
Ilie Traian, un bărbat care locuiește împreună cu familia pe strada Mugurilor, spune că s-a săturat ca, de fiecare dată când vin alegerile, să aibă parte doar de promisiuni și de lucrări făcute de mântuială – pietruiri în mare grabă, așa cum s-a gândit actualul primar interimar al Ploieștiului, Cristian Ganea, să facă, pentru a le închide gura cu doar două săptămâni înainte de alegeri.
Lucrurile sunt lăsate la voia întâmplării de trei decenii pe această stradă, pentru că nimeni din administrația locală nu a considerat necesar să o includă în lista de investiții pentru introducerea canalizării. Ghinionul face ca străduța respectivă să aibă și o mică pantă, care produce în perioadele ploioase pagube locuitorilor din zonă, pentru că apa se adună în curți și uneori în case, astfel că bătrânii nici măcar nu îndrăznesc să iasă din locuințe.
O bătrână în vârstă de 84 de ani, care domiciliază pe strada respectivă, a arătat – fără să vrea – că la periferia Ploieștiului se trăiește mai rău decât într-un sat dintr-o comună prahoveană: “La Dârvari, unde am rude, toate ulițele au asfalt. Aici, la Ploiești, mi-e frică să merg și pe trotuar, pentru că e plin de gropi. Dar la Dârvari, în Valea Călugărească, primarul este om gospodar”.
Una peste alta, pietrișul așternut ieri nu va rezolva problemele străzii Mugurilor, pentru că inexistența canalizării va continua să le facă viaţa un calvar locuitorilor de aici, care plătesc taxe și impozite locale ca pentru un municipiu, dar care au parte de o “infrastructură” de Ev Mediu.
