Biroul Permanent al Senatului a amânat ieri, din nou, o decizie privind solicitarea DNA de urmărire penală a fostului ministru de Externe, sentorul Titus Corlăţean, din cauza lipsei de cvorum. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a susţinut că, personal, a insistat pentru demararea procedurilor parlamentare şi convocarea BP, astfel încât să nu existe speculaţii. El a mai spus că este perioadă de campanie electorală, ceea ce ar explica lipsa de cvorum.
„Şedinţa de Birou Permanent nu a putut să se ţină deoarece nu am avut cvorumul necesar, ca atare am reprogramat şedinţa pentru luni, săptămâna viitoare. Cel puţin doi dintre senatori au informat că nu pot veni întrucât sunt în deplasări oficiale care au fost programate cu mult timp înainte de şedinţa de astăzi. Unul este în Luxemburg, celălalt este în Grecia. Am discutat cu colegii, unii au opinat să organizăm Biroul Permanent după alegeri, eu am insistat, totuşi, să facem acest lucru cât se poate de prompt. E adevărat că suntem în întârzire şi sper ca săptămâna viitoare să putem ţine şedinţa de Birou Permanent pentru a sesiza Comisia juridică cu dosarul care ne-a fost înaintat de la Parchet”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.
Întrebat dacă Senatul va da un vot în cazul cererii DNA de începere a urmăririi penale în cazul fostului ministru de Externe Titus Corlăţean înainte de alegerile locale, Tăriceanu a spus: „Depinde de cât de repede va reacţiona Comisia juridică şi trebuie să ţineţi cont de realitatea politică, suntem în plină campanie electorală, dar eu totuşi îmi fac datoria ca să nu se poată comenta că nu există disponibilitate la nivelul meu ca preşedinte al Senatului.” Conducerea Senatului urma să stabilească un calendar al dezbaterii solicitării DNA, respectiv să dea un termen comisiei juridice pentru raport şi să fixeze o dată pentru votul în plen.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, fost ministru al Afacerilor Externe, în Dosarul Diaspora pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcţia ministerială. Corlăţean a demisionat între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale din 2014, arătând că nu îşi poate asuma înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate. „Nu pot să accept şi nu accept să încalc legea şi legalitatea, nu pot accepta ca instituţia MAE să fie forţată, obligată să încalce legea şi legalitatea pe considerente de interese politice, electorale, ale domnilor Băsescu şi Iohannis şi nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor.
