Taina artei picturale și taina credinței. Prima nu cred că ține numai de teoria culorilor , așa cum cea de-a doua îndrăznesc să cred că nu ține numai de cuvintele din cărțile sfinte.De aceea mi se pare cu atât mai de apreciat izbânda unui artist consacrat cum este pictorița Florica Ionescu de a le fi descifrat acele puncte comune, revelatoare atât pentru adevărurile și valorile fiecăreia în parte, cât și pentru ceee ce împreună pot înfățișa privirii, simțirii și cugetului privitorului. Fără îndoială că măiestria aceasta vine din pregătirea sa universitară atât ca absolventă a Facultății de Arte Plastice din cadrul Universității “A.I. Cuza “ din Iași, cât și a Facultății de Teologie Ortodoxă-Asistență Socială din cadrul Universității București, dar am încredințarea că acestea doar au șlefuit un har aparte și o adâncă smerenie preexistente, într-o alăturare și o completare cu atât mai faste și mai pline de strălucire. Sau cum spune criticul de artă Roxana Păsculescu “ o deosebită sensibilitate, remarcată de la nivelul construcției, cel mai adesea calmă, echilibrată, la acela al discursului plastic, unde sesizăm impetuozitatea gestului pictural “.
Calmul, echilibrul, dar și impetuozitatea se regăsesc din plin în lucrările expuse de artistă, în aceste zile, în cadrul expoziției “Starea de urcuș“ deschisă la Galeria de Artă Ploiești. Cu stilul deja cunoscut, dar și cu abordări tematice și picturale noi, pictorița așează pe treptele pe care merge către inimile privitorilor lucrărilor sale lalele, maci și flori ale soarelui, dar și pioșenia pelerinilor privind spre cer, icoana biruinței, bucuria comuniunii sau gestul suprem al iubirii și adorării întru dumnezeire .
Culorile sale solare- cu care va fi venit pe lume artista născută vara, pe 18 iunie- dau galeriei o lumină aparte și simți cum te împresoară și pe tine, privitorul. Iar în fața lucrării “Sălașul luminii “ fiind , mi s-a părut că aceasta are parcă puterea de a așeza gândului și inimii un fel de aură protectoare , mai presus de tulburarea și frământarea de fiecare zi.
Câtă dreptate avea Antoine de Saint-Exupery : spiritul nostru, al oamenilor, este asemenea unui urcuș în munți- vedem culmea și ni se pare că suntem pe cale să o atingem , apoi descoperim alte culmi, alte prăpăstii, alte povârnișuri …Dar, până la urmă, nu urcușul acesta pe scara vieții este cel care ne desăvărșește, indiferent de căderile mai mici ori mai mari, care nu ocolesc pe nimeni ?! Deschisă până pe 3 iulie, printr-o frumoasă întrepătrundere a tainei artei și a tainei credinței, expoziția personală a artistei Florica Ionescu ne propune, cu har și smerenie, un lăuntric urcuș întru frumusețe și credință. Lăsându-ne în același timp deplina libertate să înțelegem și să descoperim noi sensuri pentru treptele existențiale ale propriului urcuș…