Sfântul Isaachie a trăit în secolul al IV-lea. Pentru că împăratul Valens Arianul (364-378) prigonea Ortodoxia, pustnicul Isaachie vine în Constantinopol spre a-i întări pe creștini și a cere împăratului bisericile ortodoxe date arienilor. Este supus la multe chinuri și îi prorocește împăratului moartea pentru că nu a înapoiat ortodocșilor bisericile luate și date arienilor. Împăratul Valens va muri în lupta cu barbarii.
Sfîntul Isaachie este rugat de împăratul Teodosie cel Mare să rămână în Constantinopol. Aristocratul Saturnin a zidit o sfântă mănăstire pentru Avva Isaachie, unde a viețuit până la moartea sa, săvârșind multe minuni. Înaintea morții lui, Sfântul Isaachie l-a numit pe ucenicul său, Dalmatus, stareț în locul lui. De la numele noului stareț, mănăstirea a luat mai târziu numele de Mănăstirea Dalmaților.
