Sanatatea prahovenilor se deterioreaza de la an la an

Violeta Stoica

Un raport oficial arată că, anul trecut, s-au îmbolnăvit de afecțiuni grave tot mai mulți prahoveni, comparativ cu anul anterior, iar numărul cazurilor noi înregistrate a crescut inclusiv pe zona TBC, a afecțiunilor oncologice sau a diabetului. Conform datelor din raportul asupra stării de sănătate a comunității din județul Prahova, realizat de Direcția de Sănătate Publică Prahova, indicele de mortalitate specifică, stabilit la 100.000 de locuitori, arată că principala cauză a deceselor au fost bolile aparatului circulator, numărul de cazuri înregistrate crescând anul trecut, comparativ cu 2014. În creștere au fost și decesele cauzate de tumori, dar și acelea provocate de afecțiuni ale aparatului respirator și ale aparatului digestiv. Singurul indice în scădere la cauza mortalității a fost la capitolul leziunilor traumatice și al otrăvirilor.
Direcția de Sănătate Publică Prahova a publicat documentul referitor la starea de sănătate a populației județului, evaluată având în vedere anumiți factori, printre aceștia fiind și expunerea la poluanții din atmosferă sau la problemele apărute în apa potabilă. DSP Prahova arată că sunt cazuri de mortalitate și de morbiditate posibil asociate expunerii la poluanții din aer.

Mortalitatea generală, potrivit sursei citate, a crescut anul trecut, în județul Prahova, iar sporul natural a rămas unul negativ, cu tendințe de scădere. A cunoscut o creștere, însă, numărul cazurilor noi de boli grave înregistrate în Prahova, printre care se află și tuberculoza. Astfel, potrivit raportului DSP Prahova, valorile înregistrate oficial la nivelul județului arată că a avut loc o creștere a cazurilor de tuberculoză în cursul anului trecut, de la 431 de cazuri în 2014 la 443 de cazuri în 2015, iar județul Prahova s-a situat pe locul 32 la nivelul țării. O diferență mult mai mare a cazurilor se sesizează la diabetul zaharat, afecțiune la care s-au înregistrat anul trecut 3154 de cazuri noi, raportat la 2826 de cazuri noi – în anul 2014.
Și numărul cazurilor noi de cancer din anul 2015 a crescut, doar în cursul anului trecut fiind înregistrate 1685 de noi persoane care au afecțiuni oncologice.

Raport oficial: unele afecţiuni – posibil asociate poluanților din aer

Despre efectele poluării atmosferice asupra stării de sănătate a populației se vorbește în termeni relativi, însă nu se exclude posibilitatea ca unele dintre cazurile de afecțiuni respiratorii, cardiovasculare sau tumori maligne să fie asociate expunerii la poluanții din aer. “Trebuie amintite efectele indirecte ale poluării aerului asupra sănătății ce se traduc prin afectarea microclimatului, florei, faunei sau altor elemente condiționate de mediul de viață al populației cu repercusiuni asupra stării de sănătate, în înțelesul larg al noțiunii”, se arată în raportul oficial realizat de DSP Prahova.
Concluziile prezentate de Direcția de Sănătate Publică Prahova în urma evaluării impactului poluanților din aer asupra sănătății arată că s-au luat în considerare datele obținute atât în urma monitorizării calității aerului realizată de către Agenția pentru Protecția Mediului Prahova, cât și în urma datelor obținute de Direcția de Sănătate Publică Prahova.
Astfel, din documentul menționat rezultă că, potrivit monitorizărilor APM Prahova, anul trecut au fost înregistrate depășiri ale mediilor zilnice pentru pulberi în suspensie PM10 la mai multe stații automate de măsurare a calității aerului situate în Ploiești și la stația de la Blejoi, “nu mai mult de 35 de zile pe an”. Pe de altă parte, au fost înregistrate depășiri ale concentrațiilor maxime admise de mediile anuale raportate pentru pulberi totale în suspensie la stațiile APM de la sediul agenției, de la ICERP și de la Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiești.

Dioxidul de azot, la nivel extrem de ridicat

Deși atunci când se vorbește despre poluarea aerului în Ploiești și în zonele limitrofe orașului, instituțiile de mediu susţin că n-ar fi probleme, în raportul oficial publicat de DSP Prahova se arată că, potrivit monitorizării APM Prahova, “se constată valori crescute ale valorilor medii anuale la parametrul dioxid de azot (apropiate de concentrațiile maxime admise anuale, dar sub această valoare) în stația automată de monitorizare Blejoi, precum și la parametrul PM10 (apropiate de concentrațiile maxime admise anuale, dar sub această valoare) în stațiile automate de monitorizare Bd. București și APM sediu; aceste depășiri și valori mai crescute ale nivelurilor parametrilor monitorizați amintiți sugerează poluare determinată în primul rând de traficul auto, dar este posibil ca în unele puncte de monitorizare o contribuție să aibă și poluarea din surse industriale”.
Din măsurătorile făcute de Direcția de Sănătate Publică, însă, pe perioade scurte, s-au înregistrat depășiri ale concentrației maxime admise la hidrogen sulfurat – în cartierul Mihai Bravu – și la pulberi în suspensie – de asemenea, în cartierul Mihai Bravu, la intersecția dintre Bd. Republicii și Șoseaua Vestului, dar și la intersecția dintre str. Malu Roșu și Șoseaua Vestului, precum și în Piața Mihai Viteazul. Aceste depășiri sugerează poluare industrială și poluare cauzată de traficul auto, spun reprezentanții DSP Prahova în raport.
“Datele raportate arată un nivel mai ridicat al valorilor indicatorilor de sănătate pe codurile de boală posibil asociate cu poluarea atmosferică la nivelul orașului Ploiești comparativ cu media raportată la nivelul județului Prahova pentru mortalitate prin tumori maligne, mortalitate prin tumori maligne respiratorii, morbiditate prin afecțiuni respiratorii, morbiditate prin afecțiuni cardiovasculare, morbiditate prin tumori maligne, morbiditate prin infecții virale ale căilor respiratorii superioare, morbiditate prin pneumonie, morbiditate prin emfizem, morbiditate prin astm bronșic, morbiditate prin tumori trahee, bronhii, plămâni, morbiditate prin alte tumori ale organelor respiratorii”, spune raportul asupra stării de sănătate a populației din județul Prahova.
Pe de altă parte, reprezentanții DSP precizează că “stabilirea unei corelații semnificative statistic nu echivalează întotdeauna cu stabilirea unei relații de cauzalitate deoarece factorii de risc asociați, chiar dacă în unele cazuri sunt determinanți, nu coincid întotdeuna cu factorii etiologici (cauzali). Legătura cauzală dintre morbiditatea/mortalitatea specifică prin boli posibil asociate poluării aerului și nivelul poluanților din aer poate fi pusă în evidență prin studii epidemiologice populaționale prin metodele comparației și corelației statistice. La nivelul județului Prahova nu s-au efectuat astfel de studii”.

Organizația Mondială a Sănătății avertizează asupra mortalității cauzate de poluare

Potrivit datelor centralizate de Organizația Mondială a Sănătății, circa 6% dintre decesele înregistrate la nivel mondial sunt cauzate de poluarea aerului. Ieri, Organizația Mondială a Sănătății arăta, pe site-ul oficial, că mai mult de 80% dintre locuitorii din orașele în care se monitorizează calitatea aerului sunt expuși unui nivel de poluare care este mai mare decât limitele admise de OMS.
În timp ce calitatea aerului din orașele lumii scade, pentru locuitorii acestora crește riscul de infarct, boli de inimă, cancer pulmonar, afecțiuni respiratorii cronice sau acute, incluzând aici și astmul.
Flavia Bustreo, director general adjunct al OMS, responsabil al departamentului pentru sănătatea familiei a arătat că “atunci când aerul poluat învăluie orașele noastre, populațiile urbane cele mai vulnerabile – cei mai tineri, cei mai vârstnici și cei mai săraci – sunt cele mai afectate”.
Poluarea aerului cauzată de concentrațiile ridicate de particule materiale de tip PM10 ȘI PM2,5, inclusiv poluanți precum sulfații, nitrații și negrul de fum, constituie principalul risc de sănătate reprezentat de mediu.