România se confruntă cu lipsa serviciilor de îngrijire pentru persoane vârstnice, cu dizabilităţi, fără adăpost, iar aceste servicii trebuie dezvoltate ţinându-se cont de caracteristicile fiecărui grup vulnerabil, potrivit unui raport al Avocatului Poporului, care a fost lansat ieri și este citat de Agerpres.
„Nevoile specifice persoanelor care aparţin grupurilor vulnerabile din România, nevoi care decurg în mare măsură din lipsa sau insuficienţa veniturilor, dar şi a situaţiei familiale şi a stării de sănătate nu pot fi acoperite de infrastructura existentă de servicii sociale, fiind necesară dezvoltarea acesteia, care să ţină cont de caracteristicile fiecărui grup vulnerabil”, relevă un raport special al Avocatului Poporului privind dificultăţile pe care le întâmpină persoanele cu dizabilităţi, respectiv pacienţii a căror situaţie socială determină prelungirea spitalizării.
Conform sursei citate, serviciile sociale sunt dezvoltate „insuficient” la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din mediul urban şi foarte puţin sau deloc în cele din rural.
„Rolul sistemului de protecţie socială şi al serviciilor rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi este de a sprijini persoanele cu dizabilităţi, care, din motive sociale combinate cu handicapul lor, nu pot duce o viaţă decentă în comunitate. Aceste servicii rezidenţiale sunt servicii sociale destinate special persoanelor cu dizabilităţi, nu sunt unităţi medico-sociale rezidenţiale sau unităţi medicale psihiatrice, prin urmare nu au personal exclusiv medical. La nivel naţional, serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi fie funcţionează la capacitate maximă, fie se află în proces de restructurare, astfel că nu se pot efectua admiteri”, arată raportul.
Raportul semnalează necesitatea urgentării elaborării şi adoptării legislaţiei conexe în materia serviciilor sociale, în aşa fel încât să se ajungă mai aproape de atingerea dezideratului propus prin Legea nr. 7/2023, respectiv dezinstituţionalizarea şi prevenirea instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi.
Printre recomandările din raport se numără modificarea standardelor minime obligatorii pentru serviciile sociale de tip rezidenţial, de exemplu locuinţe protejate pentru persoane adulte cu dizabilităţi, în vederea oferirii unui mediu ca în familie.
