Curtea Constituţională de la Chişinău a decis că sintagma „limba română” rămâne în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie, magistraţii respingând astfel o sesizare depusă de către deputaţii socialişti şi comunişti, a transmis Radio Chişinău, potrivit Agerpres.
La sfârşitul lunii martie anul trecut, deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor (BCS) au depus o sesizare la Curtea Constituţională prin care solicitau verificarea constituţionalităţii deciziei de schimbare a denumirii limbii de stat, din moldovenească în română, în toată legislaţia din Republica Moldova, inclusiv în Constituţie. De la şedinţa Curţii Constituţionale au lipsit autorii plângerii, deputaţii socialişti Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea şi deputatul comunist Vladimir Voronin, remarcă NewsMaker. Principalul argument al autorilor plângerii a fost că grupul parlamentar al partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS, aflat la guvernare) a schimbat Constituţia cu voturile unei majorităţi simple de deputaţi, şi nu cu două treimi din voturi.
Pe de altă parte, PAS, la momentul adoptării legii, a explicat că esenţa acesteia era implementarea deciziei Curţii Constituţionale din 2013, prin care s-a constatat că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, în care limba de stat se numeşte „română”, prevalează asupra Constituţiei din 1994, în care articolul 13 prevede că limba de stat este „moldovenească”.
Astfel, PAS a susţinut că pune în aplicare o decizie care fusese deja luată cu mult timp în urmă, conform media citate.
Proiectul respectiv a fost votat de către parlament în lectură finală anul trecut, iar preşedinta Maia Sandu a promulgat legea.
