Vaticanul încearcă de ani de zile să demonteze ideea că arhivele sale secrete, atât de lăudate, sunt chiar atât de secrete: a deschis dosarele controversatului Papa Pius al XII-lea, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, pentru cercetători, și a schimbat numele oficial pentru a elimina cuvântul „Secret” din titlu. Dar o anumită aură de mister a persistat până acum, a scris LA Times, potrvit tvrinfo.ro.
Arhiepiscopul Sergio Pagano dezvăluie unele dintre secretele pe care le-a descoperit în cei 45 de ani în care a lucrat într-unul dintre cele mai importante și neobișnuite depozite de documente din lume. Într-o carte-interviu intitulat „Secretum”, publicată recent, Pagano divulgă unele dintre detaliile mai puțin cunoscute din culisele relațiilor sale cu lumea exterioară din ultimele 12 secole.
În conversațiile purtate pe parcursul unui an cu jurnalistul italian Massimo Franco, Pagano aprofundează totul, de la jefuirea arhivei de către Napoleon în 1810 până la afacerea Galileo și Adunarea cardinalilor pentru alegerea unui Papă din 1922. „Este prima dată și va fi și ultima, pentru că sunt pe cale să plec„, a declarat Pagano, în vârstă de 75 de ani, într-un interviu acordat Associated Press în biroul său, înainte de pensionarea sa din acest an.
Papa Leon al XIII-lea a deschis pentru prima dată arhiva cercetătorilor în 1881, după ce fusese folosită exclusiv pentru a-l servi pe Papă și pentru a păstra documentația papalității, a consiliilor ecumenice și a birourilor Vaticanului, datând din secolul al VIII-lea. Cu 53 de kilometri de rafturi, mare parte dintre ele sub pământ, într-un buncăr de beton armat, cu două etaje, rezistent la foc, arhiva mai găzduiește documente de la ambasadele Vaticanului din întreaga lume, precum și colecții specifice de la familii aristocratice și ordine religioase.
