Conform Organizației Mondiale a Sănătății, alimentația sănătoasă contribuie la scăderea riscului de diabet, boli cardiovasculare, accident vascular și cancer, potrivit unui amplu documentar prezentat de Hotnews. Încă din primele luni de viață, alimentația își poate pune amprenta asupra sănătății de la vârsta adultă, alăptarea stimulând creșterea și dezvoltarea congnitivă optimă și contribuind la reducerea riscului de obezitate și de boli cronice pe termen lung.
Pentru o stare bună de sănătate toată viața, experții recomandă limitarea consumului de grăsimi la maximum 30 la sută din totalul de calorii consumate zilnic (dintre acestea, grăsimile saturate ar trebuie să fie într-un procent mai mic de 10 la sută). În privința, surselor de glucide cu absorbție rapidă cum este zahărul. aportul ideal ar trebui să nu depășească un procent de 5 la sută. În ceea ce privește consumul de sare, acesta ar trebui să fie de cel mult 5 grame pe zi. Cât privește structura optimă a dietei, procentele sunt de 20-30 la sută grăsimi, 30 la sută proteine și 40-50 la sută carbohidrați. Grăsimile sănătoase provin în general din pește, uleiuri vegetale presate la rece, avocado și nuci, proteinele provin din ou, carne de pasăre, pește, vită și leguminoase, iar carbohidrații cu absorbție lentă din cereale integrale, leguminoase, verdețuri, legume și fructe proaspete.
Alimente care pot contribui la ameliorarea unor simptome sau pot combate anumite afecțiuni
Deși alimentele nu pot fi considerate terapii precum cele sintetizate în laborator, analizate intens și lansate abia după studii clinice riguroase, recomandările în ceea ce privește dieta fac parte din protocolul de tratament al multor boli.
Practic, dieta echilibrată este percepută drept bază a sănătății și a restaurării acesteia, însă în contextul unor protocoale standardizate, adaptate fiecărui caz în parte. Specialiștii vorbesc mai degrabă de grupe de alimente, bogate în anumiți nutrienți care pot contribui la ameliorarea stării de sănătate. Astfel, din categoria grupelor de alimente benefice le putem menționa pe cele bogate în fibre sau pe cele bogate în antioxidanți. Astfel, conform dovezilor furnizate de studii, un consum optim de fibre, elemente care se găsesc în cereale, legume și fructe, poate contribui la normalizarea glicemiei la persoanele cu prediabet și diabet, reducând riscul afectării vaselor de sânge pe fondul glicemiei crescute. O altă grupă de nutrienți valoroșii este cea a carotenoizilor, antioxidanți care se găsesc în legumele și fructele galbene, roșii și portocalii, dar și în alge. Beneficiile acestora au fost dovedite în cazul pacienților cu boli de ficat, dar și în reducerea riscului de degenerescență maculară, a celui de boli cardiovasculare, dar și de cancer pulmonar.
„Chiar dacă un anumit aliment ar putea fi recomandat pentru o problemă specifică de sănătate, nu trebuie să uităm faptul că acesta nu acționează izolat”, a declarat pentru CNN dr. Melina Jampolis, specialist în nutriție. Acesta este și motivul pentru care dieta nu poate fi considerată un tratament în sine, ci acționează sinergic împreună cu terapiile standardizate, la recomandarea medicului.
Alimente benefice în diverse afecțiuni
Există câteva alimente populare și preparate pot fi consumate pentru beneficiile lor directe precum ameliorarea unor simptome în cazul unor afecțiuni. Însă și la acestea pacienții trebuie să recurgă în contextul unei evaluări medicale care să includă o abordare personalizată pentru fiecare caz în parte.
Din această categorie, fac parte alimentele care conțin probiotice, ghimbirul, ovăzul, laptele, supa de pui, mierea și uleiul de mentă.
* Probioticele se regăsesc în iaurt, murături și pasta de soia, iar o analiză amplă din 2012 care a revizuit 82 de studii clinice a pus în evidență eficacitatea alimentelor pe bază de probiotice în tratarea diareei induse de antibiotice.
* Un aliment popular și în România în ultimii ani este și ghimbirul, ale cărui componente terapeutice s-au dovedit a fi eficiente în tratarea crampelor menstruale.
* Ovăzul conține cantități optime de fibre, un studiu demonstrând asocierea dintre consumul a 3 grame de ovăz pe zi cu normalizarea nivelului de LDL (colesterolul rău).
* Laptele este un alt aliment al cărui consum înainte de culcare a fost asociat cu un somn de calitate. Conform cercetărilor, laptele conține triptofan, un precursor de serotonină și melatonină, substanțe de care organismul uman are nevoie pentru inducerea și menținerea unui somn optim.
* Și supa de pui are beneficii dovedite, aceasta fiind eficace în combaterea răcelii. Carnea de pui este bogată în cisteină, substanță care crește secreția de mucus și stimulează eliminarea virusurilor din organism. Efectul este potențat dacă supa conține usturoi și piper. În plus, pierderea de potasiu din corp ca urmare a deshidratării din timpul unei răceli poate fi compensată dacă în supă se adaugă păstârnac, legumă care conține acest element.
* Mierea beneficiază de asemenea de atenția cercetărilor, o analiză a 14 studii făcute pe 1800 de persoane arătând faptul că mierea poate îmbunătăți frecvența și severitatea tusei și poate reduce durata unei răceli cu o zi sau chiar două.
* Este o altă plantă studiată pentru beneficiile sale, un studiu demonstrând avantajele curcumei, substanța naturală din turmeric, pentru pacienții care se confruntă cu dureri osteoarticulare. În cadrul studiului efectuat pe un grup de 139 de persoane cu simptome de artroză la genunchi, au fost demonstrate efectul antiinflamator al curcumei și atenuarea simptomelor de artroză.
