Nicoleta Dumitrescu
În luna decembrie în care, de regulă, se face bilanțul pe întregul an și în care, îndiferent de vârstă, fiecare persoană în parte trage nădejde că totuși există Moș Crăciun și va trece cu sacul cu daruri pe la toate casele, un recent sondaj de opinie realizat printre români a reușit să scoată la suprafață concluzii extrem de dureroase, care nu fac altceva decât să arate, și mai mult, cât de bulversante sunt vremurile pe care astăzi le trăim.
Concret, jumătate dintre persoanele intervievate s-a pronunțat că ”Era mai bine înainte!”, respectiv că regimul comunist a fost mai bun pentru România și că se trăia mai bine atunci, procentaj în creștere față de un sondaj similiar realizat în urmă cu un deceniu. Specialiștii care au încercat să ”traducă” rezultatele studiului menționat au ținut să precizeze faptul că deși toate datele arată că nivelul de trai, drepturile și libertățile sunt net superioare situației de dinainte de 1989, totuși, percepția publică este una cu totul alta, sarabanda de crize, de toate neamurile, inflația galopantă, care au afectat nivelul de trai, punându-și serios amprenta pe nostalgia personală față de o perioadă a tinereții proprii.
Adevărul este că, la câte transformări au avut loc în ultimele trei decenii, fie că a fost vorba despre schimbări de pe o zi pe alta ori făcute pe picior doar în folosul și spre binele unui anumit număr de români, cei care au prins și vremurile de dinainte de 1989 nu pot să nu facă și diferența, mai ales că au și cum, și de unde, iar exemple sunt, cu siguranță, destule. De pildă, cum să nu existe nostalgia vremurilor trecute când, pentru ocuparea unor anumite funcții, mai conta și dacă persoanele în cauză aveau școală, dar mai ales experiență în domeniu? Or, acum, grație politicii, studiile și experiența în domeniu, pentru ocuparea unor funcții de conducere, pare că sunt mai mult facultative, de bine ce, o dată la patru ani, ”specialiștii” sunt promovați pe posturi pe bază de ”pile și relații”! Era mai bine înainte? Cu siguranță, acestei expresii i se poate pune, cu ușurință, și semn de exclamare, nu doar de întrebare, în condițiile în care de ani buni nesiguranța a pus stăpânire pe tot și pe toate, incertitudinea umblând la braț cu dezamăgirea, ori de câte ori o persoană care consideră că este nedreptățită fiind conștientă că nimeni și nimic nu poate să facă un pas spre o posibilă rezolvare, atât timp cât tendința este aceea că ”o mână spală pe alta”. De altfel, prieteșugurile, cercurile ”noi între noi” au ajuns la o asemenea dimensiune și dezvoltare încât impresia este aceea că totul se poate pentru că, de fapt, există cineva sau ceva care consimte chiar acest lucru!
Iar asta s-a văzut foarte bine, de bună seamă ce, o dată la patru ani, partidele care ajung la guvernare în primul și în primul rând își împart funcțiile, rămânând și acum celebră fraza ”Ciocu mic, că acum noi suntem la putere!”. Pe de altă parte, foamea de cât mai multă putere și ca într-un interval foarte scurt avantajele să fie cât mai multe și mai mari au dezumanizat cu adevărat politicienii, în ciuda faptului că la televizor și ori de câte ori au ocazia să se exprime public, sunt mari patrioți și iubitori de popor! Din păcate, timpul nu poate fi dat înapoi! Însă, dacă fiecare dintre cei care sunt puși să ia decizii în numele celor mulți ar fi și făcut dovada că tot ceea ce au propus a avut și eficiența scontată, situația de astăzi, cu siguranță, ar fi fost cu totul alta! Pentru că, de fapt, în ultimele decenii, cei care s-au perindat pe la putere par că nu au făcut altceva decât experimente, în ciuda zecilor de promisiuni de a trăi… mai bine. Mai trist este că, din nou, peste câteva luni, aceiași politicieni vor fi auziți, din nou, cu aceleași lozinci, având în vedere că 2024 este un an plin, din punct de vedere electoral.
