România a modificat 56 de măsuri în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar modificările au fost determinate, printre altele, de necesitatea de a lua în considerare circumstanţe obiective care au împiedicat îndeplinirea anumitor măsuri, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, preluat de Agerpres.
Comisia Europeană a evaluat, marţi, în mod pozitiv Planul de Redresare şi Rezilienţă modificat al României, care include un capitol privind REPowerEU. Finanţarea oferită se ridică în prezent la 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi şi 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), planul cuprinzând 66 de reforme şi 111 investiţii.
Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziţia verde, alocând 44,1% (în creştere faţă de 41% în planul iniţial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice.
Noile măsuri incluse în capitolul privind REPowerEU consolidează în mod semnificativ eforturile României în ceea ce priveşte tranziţia verde. Capitolul privind REPowerEU include două noi reforme. Una dintre reforme introduce un cadru juridic pentru utilizarea terenurilor neproductive sau degradate aflate în proprietatea statului pentru producerea de energie verde. Cealaltă reformă instituie ghişee unice care să le furnizeze prosumatorilor servicii de consiliere pentru renovările vizând eficienţa energetică şi pentru producerea de energie din surse regenerabile. Cele şapte investiţii din capitolul privind REPowerEU au ca scop accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie şi a ritmului renovărilor vizând eficienţa energetică, precum şi recalificarea forţei de muncă în vederea dobândirii de competenţe verzi.
Planul revizuit al României continuă să contribuie în mod semnificativ la tranziţia digitală şi alocă 21,8% (în creştere faţă de 20,5% în planul iniţial) pentru a sprijini tranziţia digitală a ţării. Acesta prevede dezvoltarea infrastructurii şi digitalizarea unor sectoare specifice, cum ar fi sănătatea, serviciile publice de ocupare a forţei de muncă şi protecţia socială, transporturile, educaţia, fiscalitatea, cultura, sistemul judiciar şi serviciile de mediu. Capitolul privind REPowerEU cuprinde o reformă şi două subinvestiţii legate de digitalizarea autorităţilor publice, oferind noi soluţii şi echipamente digitale. Acestea au ca scop optimizarea reţelei de comunicaţii, crearea unui centru de date şi limitarea riscului de atacuri cibernetice asupra infrastructurii operatorului de sistem de transport de energie electrică.
A fost, de asemenea, consolidată dimensiunea socială importantă a planului. Alături de reformele şi investiţiile transformatoare din planul iniţial, printre noile măsuri se numără scheme de vouchere pentru a accelera utilizarea surselor regenerabile de energie şi pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică a gospodăriilor, cu un accent deosebit pe gospodăriile vulnerabile, formarea pentru dobândirea de competenţe în domeniul energiei verzi şi accelerarea producerii de energie verde.
Ca regulă generală, Consiliul are acum la dispoziţie patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei. După ce Consiliul va aproba planul, România va primi 288 de milioane euro sub formă de prefinanţare din fondurile REPowerEU.
În cadrul MRR, România a primit pană acum 9,06 miliarde euro, şi anume 1,8 miliarde euro sub formă de prefinanţare în luna decembrie 2021, reprezentând 13% din alocarea financiară iniţială, 1,9 miliarde euro sub formă de prefinanţare în luna ianuarie 2022, reprezentând 13% din alocarea acordată ca împrumut, o primă plată de 2,6 miliarde euro în luna octombrie 2022 şi o a doua plată de 2,76 miliarde euro în luna septembrie 2023.
Comisia va autoriza noi plăţi cu condiţia atingerii la nivel satisfăcător a jaloanelor şi a ţintelor stabilite în planul revizuit de redresare şi rezilienţă al României, care să reflecte progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a investiţiilor şi a reformelor.
