Infarctul miocardic reprezintă una dintre cele mai grave afecțiuni cardiovasculare, cu potențial fatal și poate afecta atât femeile, cât și bărbații. Cu toate acestea, unele cercetări au scos la iveală că riscul de mortalitate în urma unui atac de cord este mai crescut în rândul femeilor și că simptomele pot varia semnificativ între sexe, potrivit unui documentar prezentat de Hotnews.
De-a lungul anilor, s-a constatat că femeile pot prezenta adesea simptome diferite sau mai puțin evidente în comparație cu bărbații, ceea ce poate duce la subdiagnosticare sau la întârzierea acordării îngrijiri medicale adecvate.
Cercetările au mai arătat că femeile întâmpină dificultăți în recunoașterea unui infarct, deoarece simptomele lor sunt mai puțin evidente. Un studiu realizat de Societatea Europeană de Cardiologie arată că, spre deosebire de bărbați, femeile au tendința să amâne prezentarea la medic cu peste 12 ore. Această întârziere în identificarea unui infarct la pacientele de sex feminin reprezintă o provocare și pentru medici, conform aceluiași studiu.
Un alt studiu recent care a inclus 884 de pacienți a scos la iveală că femeile sunt de două ori mai predispuse să moară în urma unui infarct decât bărbații. Cercetarea arată că femeile cu vârste sub 55 de ani așteaptă cu aproximativ 15 minute mai mult decât bărbații, pentru a primi tratament după ce ajung la spital.
Echipa de cercetători a constatat că femeile cu infarct aveau o vârstă medie mai înaintată decât bărbații (67 ani față de 60 ani) și aveau rate mai crescute de hipertensiune arterială, diabet și antecedente de accident vascular cerebral. În schimb, bărbații erau mai predispuși să fie fumători și să aibă boală coronariană.
În cazul femeilor la premenopauză, perioada de așteptare pentru implantarea unui stent a fost semnificativ mai îndelungată decât în cel al bărbaților – 95 de minute comparativ cu 80 de minute.
Analiza a arătat că la 30 de zile după un atac de cord, 11,8% dintre femei au decedat, în comparație cu 4,6% dintre bărbați. La cinci ani de la infarct, aproape o treime dintre femei (32,1%) au murit, în comparație cu 16,9% dintre bărbați.
În plus, peste o treime dintre femei (34,2%) au avut evenimente cardiovasculare majore în decurs de cinci ani, în comparație cu 19,8% dintre bărbați.
Atacul de cord apare atunci când fluxul de sânge către o parte a inimii este blocat sau redus semnificativ din cauza obstrucției arterelor coronariene. Procesul începe cu formarea unor depozite de grăsime, colesterol și alte substanțe pe pereții arterelor coronariene. Aceste depozite, numite plăci de aterom, pot deveni fragile și instabile în timp. Când o placă se rupe sau se erodează, conținutul său este expus fluxului sanguin, declanșând un răspuns inflamator.
Acest răspuns poate provoca formarea unui cheag de sânge, care poate obstrucționa complet sau parțial artera coronariană. Atunci când se întâmplă acest lucru, sângele nu mai poate ajunge într-o anumită zonă a inimii, cauzând lipsă de oxigen și nutrienți (ischemie).
Dacă fluxul de sânge nu este restabilit rapid, țesutul inimii începe să moară, un proces cunoscut sub denumirea de necroză. Aceasta este etapa în care se produce atacul de cord. Severitatea depinde de mărimea și localizarea zonei afectate. Atacurile de cord pot varia în ceea ce privește gravitatea. În unele cazuri, fluxul de sânge poate fi restabilit rapid și consecințele pot fi minime. În altele, atacul de cord poate fi extins și poate duce la complicații grave sau chiar la deces.
Simptomele clasice ale unui atac de cord includ, potrivit American Heart Association sunt:
* Disconfort toracic: cele mai multe atacuri de cord implică o senzație de disconfort în zona centrală a pieptului care durează mai mult de câteva minute – sau poate dispărea și apoi reapărea. Se poate resimți ca o presiune puternică, senzație de constricție sau durere;
* Durere sau disconfort în partea superioară a corpului cum ar fi brațe, umăr, gât sau maxilar: aceasta poate fi însoțită de o senzație de greutate sau constricție în aceste zone;
* Dispnee (dificultăți de respirație): aceasta poate apărea împreună cu disconfortul toracic sau în lipsa acestuia;
*Alte semne: alte posibile semne includ transpirații reci, greață sau amețeli.
De multe ori, femeile pot experimenta simptome mai puțin specifice sau mai subtile pe care le pot atribui unor afecțiuni mai puțin grave, cum ar fi refluxul gastroesofagian sau procesului normal de îmbătrânire. Iată ce simptome diferite pot avea femeile în cazul unui infarct:
* Durere în piept mai puțin evidentă: femeile pot resimți o durere în piept mai puțin intensă sau chiar lipsa acesteia. Se pot confrunta, mai degrabă, cu senzație de presiune, arsură sau disconfort în loc de durere acută;
* Simptome gastrointestinale: femeile pot prezenta simptome gastrointestinale, cum ar fi greață, vărsături, senzație de arsură sau disconfort în partea superioară a abdomenului, care pot fi confundate cu problemele digestive;
* Durere în spate, maxilar sau gât: în loc să resimtă durerea în piept, unele femei pot simți durere în spate, maxilar sau gât;
* Dispnee fără durere în piept: femeile pot experimenta dificultăți de respirație sau dispnee fără durere în piept sau fără o durere la fel de intensă precum bărbații;
* Oboseală extremă: femeile pot resimți oboseală extremă sau slăbiciune, uneori ca simptom principal al unui atac de cord.
Primele ore de la debutul unui atac de cord sunt critice. Fără intervenție medicală promptă, necroza mușchiului cardiac se extinde și există riscul de deces. Iată ce trebuie să faceți dacă suspectați simptomele unui infarct: Sunați imediat la 112 și cereți ajutor;Așezați-vă sau culcați-vă într-un loc confortabil, evitând efortul fizic; Păstrați-vă calmul: evitați panica și încercați să respirați lent și profund pentru a menține nivelul de oxigen; Nu ignorați simptomele: nu așteptați ca simptomele să treacă de la sine sau să amânați apelul la serviciul de urgență. Timpul poate face diferența între viață și moarte când vine vorba despre infarct;Nu consumați alimente sau lichide: este important să lăsați sistemul digestiv să se odihnească pentru a nu suprasolicita inima;
Nu fumați; Nu vă urcați în mașină: evitați să vă urcațoi la volan și să conduceți mașina pentru a ajunge la spital. Apelul la ambulanță este mai sigur, deoarece personalul medical poate începe tratamentul imediat și poate oferi asistență specializată;Nu luați medicamente: evitați să luați alte medicamente decât aspirina, cu excepția cazului în care aveți un tratament prescris de medic. Automedicația poate avea efecte adverse.
