Numirea șefilor de penitenciare ar trebui făcută „pentru patru ani”
Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat că actuala modalitate de numire /împuternicire a șefilor de penitenciare nu este tocmai fericită. “În sistemul penitenciar sunt foarte mulți comandanți care nu sunt numiți în urma unui concurs, ci «împuterniciți». Asta înseamnă că funcționează acolo în baza deciziei directorului ANP, iar acest lucru eu cred că trebuie să înceteze. Consider că fiecare trebuie să fie numit pe post pe un mandat cu o durată limitată, astfel încât fiecare să poată să-și implementeze, pe o perioadă de patru ani, să spunem, un plan managerial, să-și impună viziunea”, a mai precizat ministrul Justiției.
A fost modificat statutul Uniunii Executorilor Judecătorești
A fost publicată în Monitoril Oficial hotărârea privind modificarea şi completarea statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc. Modificările vizează, în principal, modalitatea de numire a preşedintelui și a vicepreşedinților Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, precizându-se că aceasta se face prin vot deschis de către toţi membrii Congresului, ţinând cont de rezultatul votului exprimat de către membrii Camerelor. Cel mai târziu cu 30 de zile anterior datei stabilite pentru organizarea Congresului, reprezentanţii Camerelor în Consiliul Uniunii îşi pot depune candidatura pentru ocuparea uneia dintre funcţiile de preşedinte sau vicepreşedinte al Uniunii.
Unificarea jurisprudenței – temă a discuțiilor la Curtea Supremă
La sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a avut loc o întâlnire a conducerii acestei instituții cu experţii Comisiei Europene, în cadrul misiunii Mecanismului de Cooperare şi Verificare, organizată în perioada 13-15 aprilie. După cum se arată într-un comunicat al ÎCCJ, în cadrul întâlnirii au fost abordate teme precum unificarea jurisprudenţei prin mecanismul sesizării instanţei supreme, propuneri de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală – în special în raport cu deciziile Curţii Constituţionale, practică judiciară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind cauzele de corupţie, managementul instanţei supreme, precum şi cooperarea cu alte instituţii.
