V. Stoica
Un raport întocmit de Curtea de Conturi în urma unei acțiuni de audit desfășurată în perioada noiembrie 2022 – mai 2023 la Agenția Națională Antidrog și la patru centre locale, printre care s-a aflat și cel din Prahova, scoate la iveală situații mai puțin cunoscute privind consumul de droguri din România. Potrivit raportului de audit al performanței privind tratamentul consumatorilor de droguri, realizat de auditorii Curții de Conturi pentru perioada 2018 – 2022, ”Agenția Națională Antidrog trebuie să-și regândească rețeaua proprie, astfel încât să asigure servicii integrate eficiente, eficace și accesibile”. Este un punct de vedere exprimat, în ultima perioadă, inclusiv la nivel parlamentar și guvernamental, date fiind implicațiile grave pe care traficul și consumul de droguri le au în societatea românească.
După cum reiese din raportul publicat, la finalul săptămânii trecute, de către Curtea de Conturi, nici județul Prahova nu este ocolit de probleme. Conform documentului dat publicității de către instituția de control, Prahova s-a aflat – din datele oficiale – pe locul al treilea în anul 2021 la numărul urgențelor medicale cauzate de consumul de opiacee, cu 19 cazuri, în urma Capitalei și județului Cluj.
”În perioada auditată, consumatorii dependenți de heroină din afara Bucureștiului nu au avut acces la tratamentul substitutiv cu metadonă. Acest tip de tratament a fost oferit de ANA doar în municipiul București, prin cele trei programe (PAIA) și în limita resurselor disponibile. Prescrierea substanțelor aflate sub control național, în scop terapeutic, reprezintă act medical și se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu normele de practica medicală stabilite de Colegiul Medicilor din România şi de Ministerul Sănătății (conform art. 2 alin (1) din Regulamentul aprobat prin HG nr. 860/2005). (…) Toate acestea au creat o presiune asupra celor trei centre care administrează metadonă din București întrucât numărul solicitanților a depășit resursele disponibile, existând o listă lungă de așteptare, în condițiile în care în rețeaua instituțiilor publice, ANA a reprezentat singurul furnizor al acestui serviciu. În plus, accesul la servicii se face cu dificultate întrucât eliberarea unui loc de tratament substitutiv este îngreunată de însuși procesul îndelungat de administrare a metadonei. Nevoia de astfel de tratament exista și în restul țării așa cum o demonstrează raportările venite de la spitalele care au semnalat în anul 2021 prezentarea în regim de urgență a unui număr de 155 de pacienți, ca urmare a consumului de opiacee (ex: heroină)”.
Abia în anul 2023 a mai apărut o variantă, la Cluj-Napoca. ”Începând cu anul 2023, tratamentul substitutiv se oferă și în orașul Cluj-Napoca, ca urmare a protocolului de colaborare încheiat de ANA cu Spitalul Clinic Municipal Cluj- Napoca – Secția psihiatrie. Totodată, reprezentanții entității auditate au precizat faptul că se fac demersuri de către CRPECA Iași pentru aplicarea programului de asistență integrată în adicții și de Institutul de Psihiatrie Socola. Din interviurile realizate la nivelul centrelor vizitate a rezultat faptul că un număr mai mare de consumatori de opiacee ar putea fi tratați dacă ar fi deschise mai multe centre de administrare a tratamentului substitutiv în zonele identificate cu risc ridicat de consum și dacă tratamentul substitutiv ar fi administrat și de celelalte instituții publice cu atribuții în domeniu”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Reacția Agenției Naționale Antidrog, ca urmare a publicării raportului întocmit de Curtea de Conturi: ”Constatările și recomandările formulate reflectă doar situația prezentată în documentele de politică publică în vigoare pentru perioada de referință supusă auditului de performanță, fără a lua în considerare resursele umane și financiare și nici eforturile întreprinse de echipa de management în vederea dimensionării adecvate a acestora, în raport cu evoluția fenomenului și cu respectarea prevederilor legale”, se arată într-un comunicat al ANA, în care sunt făcute publice date referitoare la acțunile de prevenire derulate între 2020 și 2022, dar și evoluția structurii de personal. În acest din urmă caz, se arată că evoluția structurii de personal a Agenției pentru perioada 2020-2022, raportat la numărul total de posturi aprobate în statul de organizare de 321 posturi, a variat. Astfel, pentru anul 2020: 248 angajați (77% procent de încadrare), din care 24 de psihologi, 18 medici, 26 asistenți sociali, 97 prevenirea consumului de droguri; pentru anul 2021: 235 angajați (73% procent de încadrare), din care 21 de psihologi, 17 medici, 23 asistenți sociali, 102 prevenirea consumului de droguri; pentru anul 2022: 240 angajați (75% procent de încadrare), din care 25 de psihologi, 16 medici, 26 asistenți sociali, 99 prevenirea consumului de droguri.
”În acest sens, precizăm că Ministerul Afacerilor Interne are ca prioritate în acest domeniu regândirea rolului Agenției Naționale Antidrog, în vederea gestionării eficiente a fenomenului consumului de droguri atât din perspectiva sănătății publice, cât și a siguranței cetățeanului, astfel încât să fie eliminate suprapunerile de competențe cu alte instituții ale statului (spre exemplu cu cele din domeniul psiho-medical), iar pe de altă parte, să crească eficiența activităților derulate, nu doar de Agenția Națională Antidrog, dar și de ceilalți parteneri cu atribuții în prevenirea traficului și consumului de droguri, precum și utilizarea judicioasă a resurselor alocate în acest sens”, mai arată Agenția Națională Antidrog.
