Presiunea creşte asupra puciştilor din Niger, care îl reţin pe preşedintele ales Mohamed Bazoum. După UE, Franţa a decis sâmbătă să îşi suspende ajutorul, iar Uniunea Africană (UA) le-a dat un ultimatum de 15 zile pentru a restabili ordinea constituţională, transmite France Presse, citată de Agerpres. În plus, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO/ECOWAS), din care face parte Nigerul, urma să organizeze ieri la Abuja un „summit special” pentru a evalua situaţia. Franţa, care a cerut „revenirea imediată la ordinea constituţională în Niger, în jurul preşedintelui Bazoum, ales de poporul nigerian”, a anunţat suspendarea „tuturor ajutoarelor sale pentru dezvoltare şi a sprijinului bugetar”. La rândul său, Uniunea Africană a dat armatei un ultimatum de două săptămâni pentru a restabili „autoritatea constituţională”, a anunţat Consiliul său de Pace şi Securitate după o reuniune desfăşurată vinerea trecută. Anterior, Uniunea Europeană a transmis că nici ea „nu recunoaşte” „autorităţile” rezultate în urma puciului şi a anunţat suspendarea „tuturor activităţilor sale de cooperare în domeniul securităţii”. Cu câteva zile înainte de ziua independenţei, la 3 august, un calm relativ domnea sâmbătă pe străzile din Niamey după manifestaţiile pro-puci, care sunt acum interzise. Locuitorii şi-au reluat activităţile, dar prezenţa forţelor de apărare şi securitate a fost întărită pe străzi, a constatat un jurnalist AFP. Mişcarea M62, care a protestat deja împotriva operaţiunii Barkhane, desfăşurată în Sahel şi Sahara de armata franceză împotriva grupărilor jihadiste înarmate, a făcut apel la manifestaţii ieri, în pofida interdicţiei adunărilor. M62 intenţionează să ‚’avertizeze CEDEAO şi Franţa împotriva oricărei intervenţii militare în Niger’’ şi să ceară plecarea imediată a trupelor franceze şi a ambasadorului francez. Aproximativ 1.500 de soldaţi francezi sunt prezenţi în Niger, dar și 1.100 de soldaţi americani. Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, l-a asigurat pe Bazoum de „sprijinul neclintit” al Washingtonului, iar ambasada SUA din Niamey a declarat că „puciştii pun în pericol parteneriatul nostru profund în materie de dezvoltare şi securitate”. Generalul Abdourahamane Tiani, şeful gărzii prezidenţiale nigeriene, s-a prezentat vinerea trecută drept noul om forte al ţării, înainte ca anturajul politic al lui Bazoum, sechestrat de patru zile, să denunţe o lovitură de stat din ‚’motive personale’’. Generalul Tiani a apărut vinerea trecută la televiziunea naţională pentru a citi o declaraţie în calitate de „preşedinte al Consiliului Naţional de Salvare a Patriei (CNSP)”, junta care se află la originea loviturii de stat. Proclamat ulterior şef de stat de către colegii săi, el a justificat lovitura de stat prin „deteriorarea situaţiei de securitate” într-un Niger minat de violenţa grupărilor jihadiste, dar a recunoscut „sprijinul apreciabil şi apreciat al partenerilor noştri externi”. Junta, care include toate corpurile armatei, jandarmeriei şi poliţiei, a suspendat instituţiile, a închis frontierele terestre şi aeriene şi a interzis circulaţia de la miezul nopţii până la ora 5 dimineaţa. Bogată în uraniu, istoria Nigerului a fost marcată de lovituri de stat de la obţinerea independenţei acestei foste colonii franceze în 1960.
