• Pentru prima dată în istorie, UE a finanţat achiziţionarea şi livrarea de arme şi echipamente
• Sprijinul total al “Echipei Europa” se ridică la aproximativ 70 de miliarde de euro
• România a pus accent pe dimensiunea umanitară şi economică: 118.493 de permise de şedere , aproape 3.800 de copii ucraineni refugiaţi înscrişi ca audienţi în şcoli şi grădiniţe, peste 6.700 de cetăţeni ucraineni angajaţi, facilitarea tranzitului a peste 11 milioane de tone de cereale
• Comisia Europeană a nominalizat ţara noastră între cele care își majorează capacităţile de producţie în industria de apărare
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, ţările membre ale Uniunii Europene (UE) şi NATO s-au mobilizat pentru a acorda sprijin militar şi umanitar ucrainenilor. Pentru prima dată în istorie, UE a finanţat achiziţionarea şi livrarea de arme şi echipamente, a acordat asistenţă politică, financiară şi umanitară, a impus sancţiuni severe împotriva Rusiei, potrivit Agerpres.
UE și statele sale membre şi instituţiile sale financiare, în cadrul unei abordări comune de tip ‘’Echipa Europa’’, au mobilizat, de la începutul războiului, peste 37,8 miliarde euro pentru a consolida rezilienţa generală economică, socială şi financiară a Ucrainei, sub formă de asistenţă macrofinanciară, sprijin bugetar, asistenţă de urgenţă, răspuns în situaţii de criză şi ajutor umanitar. În plus, măsurile de asistenţă militară se ridică la circa 15 miliarde euro, din care 5,6 miliarde au fost mobilizate în cadrul Instrumentului european pentru pace. Astfel, sprijinul total pus la dispoziţia Ucrainei până în prezent, de la începutul agresiunii Rusiei, este de aproximativ 53 de miliarde de euro. Luând în calcul şi resursele puse la dispoziţie pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor refugiaţilor ucraineni, sprijinul total acordat Ucrainei se ridică la circa 70 de miliarde de euro, potrivit site-ului Comisiei Europene.
De asemenea, au fost instituite culoare de solidaritate pentru exporturile agricole ale Ucrainei, precum şi pentru exportul şi importul de alte mărfuri. Comisia Europeană, Cehia, Polonia, România, Slovacia, Republica Moldova, Ucraina, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Grupul Băncii Mondiale au mobilizat împreună un miliard de euro cu scopul de a spori securitatea alimentară la nivel mondial şi de a asigura resurse vitale pentru economia Ucrainei. Totodată, Comisia a înfiinţat centre logistice de protecţie civilă în Polonia, România şi Slovacia, pentru a facilita distribuirea asistenţei furnizate prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al UE.
Datele oficiale din România arată că, din 18 martie 2022 şi până în 24 februarie 2023, au fost emise 118.493 de permise de şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare pentru cetăţeni ucraineni. La 31 martie 2023, erau 124.035 de refugiaţi din Ucraina. La un an de la începutul războiului, aproape 3.800 de copii ucraineni refugiaţi erau înscrişi ca audienţi în şcoli şi grădiniţe şi peste 6.700 de cetăţeni ucraineni fuseseră angajaţi.
Potrivit UNCHR, cei mai mulţi refugiaţi ucraineni au mers spre Germania – 1.069,730, Polonia – 994.775, Cehia – 345.880, Canada – 234.542. La polul opus se află Bosnia-Herţegovina, cu 175 de refugiaţi din Ucraina, Malta, cu 2.145, Islanda, cu 3.010, şi Albania – cu 3.210 refugiaţi.
Potrivit datelor Institutului Kiel, cel mai mare ajutor financiar acordat Ucrainei a fost angajat de ţările membre şi instituţiile UE, peste 35 miliarde euro, şi de SUA, cu peste 24 miliarde euro. Şi în privinţa ajutorului umanitar, UE în ansamblul său (instituţii şi ţări membre) şi SUA sunt principalii contributori, cu peste 7 şi, respectiv, peste 3 miliarde de euro. Acestea conduc şi angajamentele militare pentru Ucraina, cu peste 19 miliarde euro (UE) şi respectiv peste 43 miliarde euro (SUA). Cheltuielile militare ale ţării noastre au crescut de la 1,30% din PIB, în 2014, la 2%, în 2020, şi au scăzut în anii pandemiei (2021 şi 2022) la 1,90% din PIB (2021) şi 1,70% din PIB (2022). România avea, în 2021, un Produs Intern Brut de 284.087,56 milioane dolari şi 19.119.880 de locuitori, potrivit World Bank.
La 24 februarie 2022, Ministerul Apărării a informat că, având în vedere situaţia de securitate din Ucraina, Armata României a activat punctele militare de comandă cu atribuţii în monitorizarea situaţiei şi coordonarea forţelor şi mijloacelor destinate situaţiilor concrete care pot apărea. Conducerea MApN a anunţat, la acea dată, că a luat toate măsurile necesare de reacţie, atât cele care revin în mod direct instituţiei, precum şi cele de sprijin pentru celelalte componente ale sistemului naţional de securitate, conform planurilor de cooperare interinstituţională, elaborate din timp.
În sprijinul Ucrainei, România a pus accent pe dimensiunea umanitară, acordarea de asistenţă medicală şi acţiunile de evacuare medicală aeriană în alte state pentru pacienţi ucraineni răniţi. Încă de la începutul acestei crize, România a facilitat transferul ajutoarelor umanitare, operaţionalizarea HUB-ului de la Suceava fiind o extindere a capacităţii de furnizare a asistenţei. La 27 februarie 2022, MApN a anunţat că a pregătit toate cele 11 spitale din subordinea Direcţiei sale medicale pentru asigurarea asistenţei şi tratamentului pentru militarii ucraineni răniţi. Tot în acea perioadă, în urma solicitărilor primite de la Ministerul Apărării al Ucrainei, România a donat în regim de urgenţă muniţie şi echipamente de protecţie balistică din excedent, «echipamente ce constituie un element de sprijin logistic necesar eforturilor Ucrainei de respingere a agresiunii Federaţiei Ruse››. Valoarea elementelor de muniţie şi a celor 2.000 de căşti de protecţie balistică şi 2.000 de veste antiglonţ cu nivel de protecţie III-IV s-a situat în jurul sumei de două milioane de euro. De asemenea, România a făcut demersuri pentru a facilita tranzitul a peste 11 milioane de tone de cereale din Ucraina spre zonele unde erau necesare.
Ţara noastră a solicitat încă din anul 2016 întărirea prezenţei militare a NATO pe Flancul Estic în zona sudică a României şi a Mării Negre. La 24 februarie 2022, liderii statelor membre NATO au aprobat patru noi grupuri multinaţionale de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, care se adăugau celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia.
În contextul conflictului armat din Ucraina, un număr de 17 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia, au convenit, în martie 2023, să cumpere în comun muniţii de artilerie în valoare de două miliarde de euro pe care să le ofere Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia.
România este una dintre ţările identificate de Comisia Europeană pentru majorarea capacităţilor de producţie în industria de apărare. «Am identificat 15 companii din 11 ţări din Europa care pot să răspundă la această solicitare de majorare a capacităţii pentru a produce ceea ce este nevoie şi România este una din aceste ţări», a declarat comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, în timpul vizitei efectuate în aprilie 2023 în ţara noastră, menţionând că sunt încurajate şi parteneriatele, joint-ventures.
„România va creşte de aproape patru ori capacitatea de producere de armament, în vederea alimentării ţărilor NATO”, a anunţat, la 21 februarie, ministrul Economiei Florin Spătaru. Pentru a asigura service-ul armelor folosite în războiul din Ucraina – întreţinerea obuzierelor, a tancurilor Leopard 2 şi Challenger, a vehiculelor de luptă Marder, a transportoarelor blindate Fuchs şi a camioanelor militare, producătorul german de armament Rheinmetall a demarat construcţia unui hub logistic şi de întreţinere a echipamentelor militare la Satu Mare. La 21 martie, Parlamentul României a aprobat iniţierea procedurilor de atribuire a mai multor programe de înzestrare vizând sisteme de arme SHORAD – VSHORAD, maşini de luptă pentru infanterie pe şenile – MLI, sisteme obuzier calibru 155 mm de nivel batalion, rachete aer-aer dirijate prin radar cu rază medie de acţiune, precum şi cu ghidaj infraroşu cu rază scurtă de acţiune cu o valoare de peste 10 milioane dolari, în prima etapă.
România va adăuga în arsenalul său drone Bayraktar TB2, valoarea contractului de achiziţie fiind estimată la peste 300 milioane dolari. De asemenea, la 18 mai, MApN a primit aprobare pentru iniţierea procedurii de achiziţionare a 54 de tancuri Abrams (acord ‹guvern la guvern› cu SUA), cu o valoare totală estimată de 1.000.473.000 euro. Totodată, la începutul lunii aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat achiziţionarea de avioane F35 generaţia a V-a.
