Numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut, în primele cinci luni ale acestui an, la nivel naţional, cu 5,9% faţă de perioada similară a anului trecut, de la 21.294 de fapte la 22.551, a informat Inspectoratul General al Poliţiei Române. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, în primele cinci luni ale acestui an, poliţiştii au emis 5.099 ordine de protecţie provizorii, 2.134 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată.
Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au „lovirea sau alte violenţe” – 62% (13.808 fapte), „ameninţarea” – 12% (2.650 de fapte), „abandonul de familie” – 10% (2.121 de fapte), „nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecţie” – 7% (1.658 de fapte) şi „nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului” – 4% (805 fapte), acestea, împreună, reprezentând 95% din total, precizează sursa citată.
În primele cinci luni ale anului 2023, s-a înregistrat o creştere atât a numărului autorilor (22.898) care comit astfel de fapte, cât şi a victimelor acestora (23.592).
Din totalul victimelor infracţiunilor de violenţă domestică, 4.288 sunt bărbaţi, 15.701 sunt femei, iar 3.603 sunt minori.
În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au emis 4.626 de ordine de protecţie, 2.134 fiind provenite din ordine de protecţie provizorii.
4.137 de ordine de protecţie au fost emise la solicitarea victimelor, 366 la solicitarea procurorului şi 123 la solicitarea altor instituţii abilitate în acest sens.
Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, au fost sesizate 1.658 de infracţiuni, cu 34% mai multe faţă de perioada similară a anului 2022, dintre care 1.065 în mediul urban şi 593 în mediul rural.
Din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise, 4.542 au fost confirmate de unităţile de parchet (89%).
Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie provizoriu, au fost sesizate 332 de infracţiuni.
Poliţiştii emit ordine de protecţie provizorii, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc, se mai arată în comunicatul citat.
