V. Stoica
Prahova, ținutul urșilor! Cam așa poate fi descris teritoriul județului nostru, dacă luăm în considerare semnalele venite din mai toate zonele despre apariția urșilor în interiorul localităților. De la munte la deal și, uneori, chiar și spre câmpie, sălbăticiunile și-au făcut drum inclusiv prin pădurile în care niciodată nu a fost văzută vreo urmă de urs, cum ar fi comuna Păulești!
Deși pare imposibil așa ceva, ar fi explicabil prin numărul mare de exemplare care s-ar afla pe teritoriul județului Prahova. Potrivit inspectorului șef al Gărzii Forestiere Ploiești, Viorel Mihălcioiu, efectivul optim de urși în județul Prahova ar fi de circa 200 de exemplare, în schimb, numărul urșilor ar fi mai mult decât dublu, iar cei ”nărăviți” la mâncare în localitățile rurale sau urbane revin acolo unde știu că vor găsi cu siguranță hrană.
Și unii fac prăpăd: atacă și ucid animalele domestice, iar în câteva situații, chiar și oamenii le-au căzut victime. De aici și până la evenimente tragice, unele soldate cu decese, este doar un pas. Ce se poate face, însă, pentru a ține urșii departe sau – în cazul ”vizitelor” repetate – a-i alunga, prin diferite metode, din localitățile devenite destinația preferată a acestor sălbăticiuni?
Prefectul județului Prahova, Virgil Nanu, face apel la primarii și viceprimarii care conduc echipele locale de intervenție imediată să ia măsurile stabilite de lege pentru a preveni atacurile urșilor.
”Au la îndemână posibilitatea de a încheia contracte cu gestionarii fondurilor de vânătoare și cu medicii veterinari pentru a acționa în timpul cel mai scurt și a preîntâmpina eventualele atacuri din gospodăriile populației. Aceste contracte trebuie încheiate, pentru protejarea oamenilor și a bunurilor acestora, cu atât mai mult cu cât Ministerul Mediului decontează aceste servicii în baza unor tarife stabilite prin ordin de ministru. În calitate de prefect, am avut întâlniri cu reprezentanții instituțiilor responsabile, dar și cu cei ai localităților în care s-a semnalat tot mai des prezența urșilor. Este deja un fenomen care se manifestă și în zone în care, în trecut, nici nu putea fi vorba despre apariția urșilor, lucru care trebuie să ne dea serios de gândit!” – spune prefectul Virgil Nanu.
Însă, nu pare a fi un lucru ușor, după cum a putut afla unul dintre primarii prahoveni dintr-o localitate în care urșii au devenit în ultimii ani pericole publice. Potrivit surselor noastre, edilul prahovean a decis – în calitate de șef al echipei de intervenție de urgență – și a semnat pentru extragerea a trei exemplare de urs care făcuseră prăpăd în localitate și care ajunseseră pur și simplu să terorizeze comunitatea locală. Unitatea administrativ-teritorială respectivă, primarul și viceprimarul, s-au ales cu reacții vehemente din partea unei asociații de protecția animalelor din Capitală, care a intentat proces după împușcarea unuia dintre urși.
Cât decontează primăriile prahovene de la Ministerul Mediului
Zeci de primării prahovene au încheiat contracte cu gestionarii fondurilor de vânătoare și cu medicii veterinari pentru a putea interveni de urgență, gradual, în funcție de ”atitudinea” animalului sălbatic, în cazul apariției urșilor în zonele locuite. Astfel, conform situației puse la dispoziție, la solicitarea noastră, de către Garda Forestieră Ploiești (instituția care înregistrează deconturile de la autoritățile locale), nu mai puțin de 31 de comune și orașe prahovene au înaintat referatele pentru decontarea sumelor cheltuite în timpul acțiunilor de îndepărtare/relocare/împușcare a urșilor. Unele au primit banii de la Ministerul Mediului, alții încă îi mai așteaptă, în funcție de datele la care au solicitat fondurile. Sumele decontate de cele 30 de primării (în total aproape 800.000 de lei), în baza contractelor încheiate conform OUG 81/2021, sunt, conform Gărzii Forestiere Ploiești: Adunați – 26.200 lei, Azuga – 34.519 lei, Bătrâni – 15.670,34 lei, Bănești – 44.800 de lei, Breaza – 39.667 de lei, Cerașu – 36.318,74 de lei, Comarnic – 56.700 de lei, Cornu – 23.000 de lei, Drajna – 46.922,04 lei, Izvoarele – 54.558 de lei, Măneciu – 59.612,87 de lei, Păulești – 14.774,24 de lei, Plopu – 10353 de lei, Slănic – 33.812,64 de lei, Cărbunești – 18.944,35 de lei, Ariceștii Zeletin – 23.516,34 de lei, Surani – 23.082,32 de lei, Șoimari – 12.376 de lei, Posești – 26.860,65 de lei, Ștefești – 20.262,34 de lei, Teișani – 35.233,4 lei, Gornet Cricov – 10.326,12 lei, Valea Doftanei – 36.534,63 de lei, Cosminele – 10.766,67 de lei, Bălțești – 12.455,73 de lei, Predeal Sărari – 13.090 de lei, Tătaru – 2203,42 de lei, Iordăcheanu – 10.710 lei, Posești 15.398 de lei, Talea – 19.000 de lei și Dumbrăvești – 7314,52 de lei.
Părerile sunt împărțite în privința măsurilor luate
În afara asociațiilor de protecție a animalelor și a mediului, sunt și localnici din zonele ”de atracție” pentru urși care consideră că omul este principalul vinovat pentru aparițiile tot mai dese ale sălbăticiunilor în intravilanul localităților. ”Le-ați tăiat pădurile!”, ”Nu îi mai hrănește nimeni în pădure!”, ”Coboară de foame în localități”, spun cei din această categorie.
Pe de altă parte, la polul opus se află oamenii ale căror animale domestice le-au fost sfâșiate de urșii aflați în căutare de hrană, dar și persoanele care au avut ghinionul de a se găsi, la un anume moment nefast, chiar în fața urșilor. Este și cazul ciobanului din Prahova care a fost mutilat de un urs, în septembrie 2021, și care a dat în judecată Ministerul Mediului, câștigând 100.000 de lei, jumătate din suma cerută drept despăgubire în instanță pentru traumele suferite după ce a fost mușcat de cap de un urs. În acest caz, însă, decizia nu este definitivă.
