Identificarea unei date comune de sărbătorire a Paştelui ar putea fi discutată în anul 2025

Pr. prof. dr. Wilhelm Dancă, decanul Facultăţii de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române, a declarat că există „o preocupare” la nivelul Bisericii Catolice şi a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol de a lua în discuţie, în anul 2025, stabilirea unei date comune pentru celebrarea Paştelui. „Există o preocupare la nivelul Bisericii Catolice şi a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol ca în anul 2025, când se împlinesc 1.700 de ani de la Conciliul de la Niceea şi atunci Paştele va fi odată, pe 20 aprilie – aşa s-a întâmplat să fie odată – se va discuta în acel an jubiliar despre o posibilă identificare a unei date comune pentru celebrarea Paştelui”, a declarat Dancă pentru AGERPRES.
El a arătat că ideea stabilirii comune a Paştelui pentru creştinii romano-catolici şi ortodocşi provoacă reacţii de bucurie sau scepticism. „După cum remarcă unii dintre cei ce studiază dialogul bilateral dintre Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă, nu pot să vă ascund bucuria de a se ajunge aici a unora, pe de-o parte, şi apoi, oarecum, scepticismul altora, pentru că Biserica Ortodoxă este divizată în momentul de faţă şi din alte puncte de vedere nu doar cât priveşte calendarul, pentru că deja în Biserica ortodoxă sunt mai multe biserici care celebrează după ritul neîndreptat, după ritul îndreptat şi vechi ş.a.m.d.”, a susţinut preotul.
Există o speranţă, a completat Dancă, o „aşteptare încrezătoare din partea Bisericii Catolice”, ca un prim pas să se facă în anul 2025 împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu de la Constantinopol. „Asta pot să vă spun din discuţiile avute cu persoane din Vatican sau din lecturile pe care le-am făcut în ultima vreme cu privire la această chestiune. Există deci o speranţă. Şi ar trebui să facem în aşa fel ca ea să nu moară”, a încheiat profesorul Wilhelm Dancă.
„Asemănările dintre Paştele creştin şi Paştele evreiesc sunt multe şi ele se leagă între ele precum rădăcinile de coroana unui copac. La temelia Sărbătorii Paştelui de la creştini se află sărbătoarea pastorală de la evrei, de dinaintea Exodului şi, de asemenea, Pesahul evreiesc, care comemorează ieşirea poporului evreu din robia egipteană şi Paştele creştin, care evocă patima, moartea şi Învierea lui Cristos. Asemănările dintre aceste celebrări pascale sunt legate de ritul pascal, de numele, de conţinutul, de anotimpul în care se celebrează. De asemenea, găsim asemănări cu privire la unele elemente spirituale, morale, ascetice ale Paştelui evreiesc celebrat în diaspora”, a spus preotul romano-catolic.
Deosebirile, a punctat Wilhelm Dancă, se pot citi în cheia diferenţei între simbol şi realitate. „Deci nu sunt radicale, ci complementare. Una dintre aceste aceste deosebiri este data fixă a Paştelui evreiesc şi data mobilă a Paştelui creştin. Altă deosebire vizează conţinutul teologic: la creştini Cristos este Paştele, iar la evrei Dumnezeu este Paştele. Altă deosebire este durata pregătirilor. Creştinii se pregătesc 40, 60 de zile, prin post şi rugăciune, curăţenie generală de Paşti, pe când la evrei există o pregătire doar în ajunul Paştelui, pe 14 Nisan. Apoi, timpul pascal durează şapte sau opt zile la evrei, iar la creştini 50 de zile. În fine, Paştele creştin este mai spiritual şi mai puţin istoric, Paştele evreiesc este centrat mai mult pe ritual, pe prescripţia legală şi pe evenimentul istoric al Exodului”, a explicat Dancă.
„Pledez pentru recuperarea accentelor istorice ale Paştelui creştin, după modelul Paştelui evreiesc, şi susţin aprofundarea dimensiunii spirituale a Paştelui şi la creştini şi la evrei, deoarece evreii şi creştinii sunt o singură familie, spune Papa Francisc, iar Paştele nu ar trebui să-i despartă, ci să-i unească. De aceea termin cu această urare în limba ebraică – ‚Hag Pesah Sameah’, în limba latină – ‚Prospera Pascha sit’ şi în româneşte ‚Paşte fericit’”, a încheiat preotul.
* * *
Scriitorul Teodor Baconschi şi profesorul Adrian Papahagi au adresat o scrisoare deschisă Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi Adunării Naţionale Bisericeşti în care solicită BOR „să se implice cu energie şi convingere în dialogul panortodox şi interconfesional” pe tema celebrării Învierii Domnului la aceeaşi dată, potrivit Agerpres.
Într-o petiţie online, iniţiatorii precizează că „Primul Sinod Ecumenic, reunit la Niceea în anul 325, una din pietrele de temelie ale Ortodoxiei, a stabilit ca Biserica Lui Hristos, una, universală şi apostolică, să celebreze Învierea Domnului într-o zi de duminică, aceeaşi pentru toţi. Din epoca domniei lui Carol cel Mare în Apusul Europei până în secolul al XVI-lea, aşad ar şi după regretabila schismă, creştinătatea s-a învrednicit să celebreze Paştele, an de an, împreună”.Printre cei care au mai semnat petiţia online se numără scriitoarea Ana Blandiana (preşedinta Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei), profesorul Andrei Pleşu (preşedintele Fundaţiei New Europe), profesorul Daniel David (rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj), scriitoarea Monica Pillat, criticul literar Alex Ştefănescu, profesorul Radu Carp, cercetătoarea Daniela Dumbravă (Institutul de Istoria Religiilor al Academiei Române).