Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe Sfinţii Cuvioşi Ioan Casian şi Gherman din Dobrogea pe 29 februarie în anii bisecţi, iar în anii nebisecţi – pe 28 februarie.
Cuviosul Ioan Casian s-a născut în provincia romana Scythia Minor, în anul 360. A fost atras, încă de mic, de viaţa monahală. La vârsta de 17 ani, pleacă în Palestina împreună cu prietenul lui Gherman. Vor rămâne amândoi, timp de doi ani, într-o mănăstire din Betleem, unde se adâncesc în canonul vieţii monahale, apoi părăsesc Palestina pentru Egipt, în dorinţa de a cunoaşte viaţa şi învăţătura marilor asceţi. În ciuda hotărârii lor de a rămâne aici, după un timp îi aflăm, tot împreună, la Constantinopol, unde îl cunosc pe Sfţntul Ioan Gură de Aur. Văzând curăţia sufletească în care trăiesc cei doi, acesta îl hirotoneşte diacon pe Casian şi preot pe Gherman, potrivit vârstei lor. Alături de el, Casian îşi va desăvârşi pregătirea teologică, după cum mărturiseşte în scrierile sale: «Eu sunt ucenicul şi opera lui Ioan».
În anul 405, cei doi merg la Roma, unde încearcă să-l apere pe Sfântul Ioan Gură de Aur, patriarhul Constantinopolului, care în anul 404 fusese exilat pentru a doua oară. Se presupune că aici, la Roma, Gherman a trecut la cele veşnice. Hirotonit preot, Casian ajunge la Marsilia, unde în anul 415 întemeiază doua mănăstiri, una pentru bărbaţi şi alta pentru femei. Sfântul Ioan Casian este considerat întemeietorul monahismului în Franţa şi ocrotitorul Marsiliei. Se pare că aici a murit în jurul anului 435, curând fiind cinstit ca sfânt, la început în Marsilia şi în sudul Franţei, pe data de 23 februarie.
