Ponderea francezilor afectaţi de obezitate a continuat să crească în ultimii ani, cu o creştere semnificativă înregistrată în rândul celor mai tineri adulţi, potrivit cercetătorilor care au realizat un studiu de referinţă în legătură cu acest subiect, relatează AFP, preluată de Agerpres. Obezitatea cunoaşte o „creştere semnificativă în rândul celor mai tinere grupe de vârstă”, a rezumat Annick Fontbonne, epidemiolog la Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală (Inserm), în cadrul unei conferinţe de presă.
Cercetătoarea a detaliat un studiu realizat în 2020 privind proporţia de adulţi obezi sau supraponderali din Franţa.
Potrivit acestui studiu, realizat prin sondaj în rândul a circa 10.000 de persoane, aproape jumătate dintre francezi – 47% – cântăresc prea mult în comparaţie cu recomandările medicale.
Dintre aceştia, 17% ar fi obezi, adică un nivel de greutate considerat nesănătos. Acest studiu este unul de referinţă pe tema obezităţii şi a excesului de greutate în Franţa, deoarece este realizat cu regularitate de la sfârşitul anilor 1990.
Este deci interesant pentru evaluarea evoluţiei obezităţii şi a excesului de greutate. Totuşi, dacă aceasta din urmă tinde să se stabilizeze sau chiar să scadă în ultimii zece ani, obezitatea continuă să afecteze un număr tot mai mare de francezi. Aceste rezultate, publicate anul trecut de Liga împotriva Obezităţii, au apărut în prezent în revista „Journal of Clinical Medicine”, iar între timp, cercetătorii au reuşit să-şi detalieze concluziile.
Prin urmare, ei au observat că această creştere a obezităţii îi afectează mai ales pe tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani. Aceştia din urmă sunt, în termeni absoluţi, cea mai puţin afectată grupă de vârstă, cu o zecime – 9,2% – obezi, însă această pondere s-a dublat de patru ori în ultimii douăzeci de ani.
O altă concluzie notabilă, obezitatea este mai mult sau mai puţin frecventă în funcţie de regiune: ea afectează peste 20% dintre persoanele chestionate în Hauts-de-France, în regiunea pariziană, sau în Grand Est. Aceasta distribuţie geografică corespunde în special realităţilor socio-economice, regiunile cele mai sărace tinzând să fie mai afectate.
„Oamenii nu sunt ‘dependenţi’ de mâncarea de proastă calitate, dar sunt încurajaţi să o cumpere pentru că este mai ieftină”, a afirmat Fontbonne. „Alimentele de bună calitate, despre care se spune că sunt sănătoase, sunt în general mai scumpe”, a mai spus ea.
