A încuraja şi promova etatist avortul depăşeşte cu mult graniţa trasată de conştiinţă, bioetică şi fundamentalul bun-simţ între viaţa şi moartea unei persoane, transmite Patriarhia Română, referitor la solicitarea unor ONG-uri care susţin finanţarea de către stat a avortului, potrivit Agerpres.
Sursa citată precizează că luarea de poziţie a Bisericii Ortodoxe Române (BOR) survine în urma apariţiei în spaţiul mediatic a unor „materiale de presă prin care se comunică demersul activist ideologic al unor ONG-uri care pretind finanţarea de către stat a avortului la cerere în orice condiţii, sfidându-se libertatea de conştiinţă şi principiile de natură morală şi religioasă ale medicilor”.
Patriarhia subliniază că una dintre funcţiile centrale ale BOR este de a orienta atenţia spirituală a oamenilor spre „mântuirea din răul cu multe chipuri care sfidează şi sabotează sensul existenţei omeneşti”, iar „crima, inclusiv cea comisă prin avort, este unul dintre aceste chipuri”.
„Poziţia BOR şi a tuturor cultelor faţă de avort e una clară, firească, fermă şi ireversibil orientată pro-viaţă. Mesajul creştin are ca miez libertatea, iubirea şi respectul pur faţă de viaţa şi demnitatea persoanei umane, născute sau nenăscute încă. Avortul este şi rămâne legal, dar nu tot ce este legal coincide totdeauna riguros cu ce este moral, graniţa dintre ‘permis’ şi ‘posibil’ fiind una la care ar trebui să reflectăm atent şi responsabil ca persoane înzestrate nu doar cu trup, ci şi cu spirit. Biserica are printre funcţiile sale centrale şi pe aceea de a contribui exemplar la întreţinerea ordinii morale în societate, de a explica necesitatea igienică a moralei personale şi publice, de a orienta atenţia spirituală a oamenilor spre lucrurile esenţiale, între care viaţa, educaţia, relaţia cu celălalt, mântuirea din răul cu multe chipuri care sfidează şi sabotează sensul existenţei omeneşti. Crima, inclusiv cea comisă prin avort, este unul dintre aceste chipuri”, se arată în comunicatul Biroului de presă al Patriarhiei Române, transmis luni AGERPRES. Ca reacţie la „recent solicitatul, dar nefirescul sprijin al statului pentru finanţarea avortului în absenţa unei urgenţe medicale, act care ar reprezenta o implicită încurajare a acestuia”, Biserica Ortodoxă Română apreciază că cei care „aleg să îşi asculte conştiinţa şi să evite implicarea într-un act medical care suprimă brutal o viaţă (…), au dreptul şi, dacă sunt medici, obligaţia, să respecte riguros jurământul lui Hipocrate deplin favorabil vieţii, iar dacă sunt reprezentanţi ai societăţii civile, deci inclusiv ai cultelor religioase care includ cea mai mare parte a acestei societăţi, să-şi exprime şi să-şi apere public principiile morale, etice, filosofice şi religioase ocrotite de Constituţie”.
Patriarhia arată că Biserică nu impune, ci „invită stăruitor” la respectarea şi protejarea vieţii şi demnităţii persoanei umane, pledând mereu cauza acestora ca pe cea mai înaltă posibil, viaţa fiind „un dar dumnezeiesc plin de sens pentru individul străin de individualism feroce şi pentru comunitatea formată din noi toţi, cei ce am avut şansa de a ne naşte”.
Această poziţie a Bisericii, adaugă sursa menţionată, este considerată o datorie, nu o imixtiune în viaţa personală a cuiva.
Instituţia aminteşte că un stat democratic care respectă libertăţile cetăţeneşti, dar şi dreptul fundamental la viaţă are în cultele religioase un partener de „maximă încredere”.
Peste 250 de organizaţii ale societăţii civile din România şi internaţionale au cerut luna trecută ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi preşedintei Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, decontarea avortului la cerere, potrivit unui comunicat al Centrului Filia.
Conform organizaţiilor semnatare ale scrisorii deschise, în ultimii trei ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), peste 300 de femei au făcut avorturi în condiţii nesigure. Ele semnalează că motivul pentru creşterea „avorturilor nesigure” este că din ce în ce mai multe spitale nu le mai oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii şi a medicilor de a refuza sau criza COVID-19.
