România a coborât şapte locuri, până pe poziţia 43, în cea de-a 18-a ediţie a clasamentului Climate Change Performance Index (CCPI), care măsoară performanţa climatică a 59 de ţări, responsabile pentru mai mult de 90% din emisiile de gaze cu efect de seră (GES), potrivit Agerpres.
„România iroseşte avantajele unui mix energetic diversificat şi a unei independenţe energetice relativ ridicate faţă de alte ţări şi continuă cu o strategie energetică lipsită de viziune, axată pe combustibili fosili şi focus pe creşterea productivităţii cu orice preţ, ignorând complet alternativele curate, sustenabile şi echitabile care pot fi construite în jurul energiilor regenerabile”, susţine Roxana Bucată, expert în energie în cadrul Asociaţiei
2 Celsius.
În ierarhia mondială a statelor cu performanţe climatice, Danemarca şi Suedia ocupă locurile 4 şi 5, cu rezultate de 79,61%, respectiv 73,28%, şi continuă să fie lideri ai protecţiei climatice, urmate de Chile şi Maroc care au avansat în top cu câteva poziţii, comparativ cu ediţia de anul trecut.
Potrivit realizatorilor clasamentului, anul acesta România a căzut şapte poziţii şi ocupă, în prezent, locul 43, cu o performanţă în atenuarea schimbărilor climatice de 47,09%, devansată de ţări, precum Slovenia, Vietnam, Austria, Belgia sau Bulgaria.
„Performanţa climatică a scăzut însă de la an la an: în 2019 ne aflam pe poziţia 24, în 2020 ocupam locul 30, iar în 2021 am scăzut iar pe poziţia 38. Acest rezultat este o consecinţă a lipsei de investiţii integrate în sectorul energiei regenerabile şi a unei politici climatice cu un nivel de ambiţie scăzut, în ciuda resurselor financiare considerabile puse la dispoziţie pentru amplificarea tranziţiei către un sistem economic neutru din punct de vedere climatic. Şi în privinţa emisiilor de gaze cu efect de seră rezultatele au fost mai slabe comparativ cu ediţia anterioară, semn că este nevoie de eforturi susţinute pentru o decarbonizare eficientă. Singurul capitol la care România a primit puncte în plus este „utilizarea energiei”, impactată de creşterea drastică a preţurilor şi reducerea consumului în industrie, dar şi la nivel individual”, menţionează experţii CCPI. Dezvoltat de Germanwatch, NewClimate Institute şi CAN, Climate Change Performance Index analizează şi compară eforturile de atenuare a schimbărilor climatice din 59 de ţări (plus Uniunea Europeană, în ansamblu) cu cele mai mari emisii.
CCPI evaluează performanţa fiecărei ţări în funcţie de patru categorii: Emisii de GES (40% din clasamentul general), Energie regenerabilă (20%), Consumul de energie (20%) şi Politica climatică (20%).
