Procurorii au contestat decizia Judecătoriei Ploiești în cazul mamei gemenilor morți după ce au căzut de la etajul 10

Magistraţii instanţei de fond au condamnat-o pe femeie la trei ani de închisoare cu suspendare

V. Stoica

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești au contestat hotărârea magistraților Judecătoriei Ploiești în dosarul penal în care mama gemenilor în vârstă de numai doi ani, morți după ce au căzut de la etajul 10 al unui bloc de pe Bd. Republicii, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă. Astfel, primul termen de judecată, în apel, la instanța Curții de Apel Ploiești, a fost programat pentru ziua de 5 decembrie 2022. Andreea Violeta Vizu, mama gemenilor de numai doi ani care, nesupravegheați, au căzut de la etajul 10 al unui bloc de pe Bd. Republicii din Ploiești, în august 2021, a fost condamnată de instanța de fond a Judecătoriei Ploiești, pe 29 septembrie 2022, la trei ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, cu un termen de supraveghere de cinci ani. În plus, instanța i-a impus condamnatei să frecventeze trei programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probațiune Prahova sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate, precum și să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile în cadrul societăţii Servicii de Gospodărire Urbană Ploieşti S.R.L. sau în cadrul Administraţiei Parcului memorial ,,Constantin Stere”, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă. Instanța a menţinut și măsura obligării la tratament medical până la însănătoșire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol. Decizia a fost atacată cu apel de către procurori. Într-un comunicat dat publicității în luna august 2021, reprezentanții Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești precizau: „La data de 18.08.2021 s-a dispus continuarea urmăririi penale față de mama minorilor decedați, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, aceasta fiind audiată în calitate de suspectă în cauză. Din probele administrate în cauză până în prezent a rezultat că, la data de 11.08.2021, minorii în vârstă de doi ani, fiind lăsați nesupravegheați de către mama lor, s-au urcat pe un corp de mobilier din apropierea ferestrei dormitorului și s-au precipitat de la etajul 10 al imobilului unde locuiau, rezultând decesul acestora. Măsurile dispuse în cauză reprezintă o etapă a procesului penal, conform Codului de procedură penală, și nu înfrâng în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție de care beneficiază persoanele supuse cercetărilor”.
Tragedia care s-a petrecut în seara de 11 august 2021, pe Bulevardul Republicii din Ploiești, a stârnit un val de reacții negative din partea majorității internauților la adresa femeii. Ulterior, în săptămânile care au urmat, atât mama micuților morți, cât și prietena ei, care se afla, de asemenea, în apartament în momentul producerii nenorocirii, au fost invitate și au participat la nenumărate emisiuni de televiziune, în care și-au povestit variantele referitoare la seara fatidică. Femeia a fost decăzută din drepturile părintești în privința celui de-al treilea copil al său, băiețelul cu care se afla în altă cameră și în LIVE pe Facebook, în momentele cumplite în care ceilalți doi minori cădeau de la fereastra apartamentului situat la etajul 10.

Legiști: femeia se afla sub influența unor substanțe psiho-active în seara morții copilașilor

În Hotărârea nr. 1623/2022 din 29.09.2022 pronunțată de Judecătoria Ploiești, se arată, printre altele, conform rejust.ro, că mama gemenilor decedați se afla sub influența unor substanțe psiho-active în seara de 11 august 2021. ”Serviciul Județean de Medicină Legală, prin Comisia de Expertiză medico-legală psihiatrică a formulat o notă cu nr. 637/10.I.2022 prin care a concluzionat faptul că inculpata a consumat substanța Mefedronă și substanța psiho-activă atipică (de nouă generație) – un medicament fabricat dintr-un amestec de ierburi și material vegetal măcinat, la care se adaugă substanțe chimice pentru a imita efectul tetrahidrocanabinulului. Acest medicament apare și sub numele de „marijuana falsă” și provoacă efecte grave asupra sănătății și psihotice, cele mai frecvente fiind: paranoia, halucinații, anxietate și disocierile. Analizând efectul acestor substanțe asupra organismului, comisia a concluzionat că starea de intoxicație cu substanțe psiho-active atipice a fost rezultatul unei acțiuni deliberate, cu ignorarea posibilelor consecințe ale unei asemenea decizii; chiar dacă intoxicația a survenit pe un teren psihic caracterizat prin retard mental ușor cu tulburări de comportament, inculpata putea să prevadă și să prevină evenimentul tragic, având discernământul necesar în raport cu fapta și împrejurarea care a precedat-o”.

Cum au justificat magistrații Judecătoriei Ploiești hotărârea de condamnare cu suspendarea executării pedepsei

”Instanţa are în vedere şi declaraţia de recunoaştere a învinuirii din data de 31.08.2022, prin care inculpata, asistată de apărătorul său ales, a precizat că recunoaşte fapta pentru care a fost trimisă în judecată şi că nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale. Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa constată că situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu corespunde adevărului, fiind avute în vedere mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, astfel cum au fost arătate anterior, probe care au fost recunoscute şi însuşite de inculpată. În conformitate cu dispoziţiile articolului 103 alin. (1) Cod de procedură penală, probele nu au valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe realizându-se în urma tuturor probelor administrate, iar organele judiciare au obligaţia de a lămuri cauza sub toate aspectele, astfel încât orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale. Instanţa constată că declaraţia de recunoaştere dată de inculpat în faţa instanţei de jucată se coroborează cu toate celelalte probe administrate în cursul urmăririi penale. Concluzionând se reţine că inculpata se face vinovată de săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa, aceasta fiind săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege şi nu există nicio cauză justificativă sau de neimputabilitate care să înlăture caracterul penal al faptei. În drept, fapta inculpatei (…) care, la data de 11.08.2021, în intervalul orar cuprins între orele 17:30 – 20:00, pe fondul unei manifestări subiective de nepăsare și cu încălcarea obligațiilor referitoare la ocrotirea și îngrijirea propriilor copii, a deschis fereastra dormitorului imobilului în care locuia și i-a lăsat pe cei doi copii minori – (…) și (…) (în vârstă de 2 ani și o lună), nesupravegheați, astfel încât aceștia s-au urcat pe pervazul exterior al ferestrei ce era larg deschisă, s-au dezechilibrat și au căzut de la etajul numărul 10 pe trotuarul asfaltat din fața blocului, impact în urma căruia au suferit grave leziuni traumatice ce au dus la decesul acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „ucidere din culpă” prevăzute de art. 192 alin. (1) și (3) Cod Penal. Elementul material îl constituie inacțiunea inculpatei care a înţeles să lase nesupravegheaţi pe cei doi copii minori în vârstă de 2 ani și o lună, într-o cameră situată la etajul 10 al blocului şi cu ferestrele deschise, fapt ce a condus la căderea în gol a victimelor. Totodată, urmarea imediată a infracţiunii este reprezentată de decesul celor două victime minore. Între elementul material şi urmarea socialmente periculoasă există legătură de cauzalitate directă, stabilită în urma efectuării expertizei medico-legale de autopsie. În conținutul laturii obiective intră şi cerința esențială ca vătămarea să fie comisă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale de ocrotire și îngrijire a propriilor copii. În continuare, instanța reține că inculpata a săvârșit infracțiunea cu forma de vinovăție a culpei fără prevedere (neglijența) prevăzută de art. 16 alin. (4) lit. b) Cod penal, aceasta neprevăzând urmările periculoase ale faptei sale, deși trebuia şi putea să le prevadă. Astfel, inculpata în mod conștient a nesocotit obligaţiile pe care le avea, respectiv de a supraveghea în mod constant şi îndeaproape pe cei doi copii ai săi şi care aveau o vârstă foarte fragedă, respectiv de 2 ani și o lună, punându-le în pericol viaţa. În ceea ce priveşte modul şi împrejurările de comitere a faptei, instanţa observă că împrejurările săvârşirii acesteia imprimă activităţii infracţionale a inculpatei o gravitate ridicată, având în vedere urmările produse, respectiv decesul celor doi copii în vârstă de numai doi ani şi o lună. În lumina celor prezentate, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 Cod de procedură penală, în sensul că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârșită de inculpată, instanța va ține cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvența infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială şi socială. De asemenea, instanța va avea în vedere faptul recunoașterii în totalitate de către inculpată, pe parcursul judecății a infracţiunii comise, precum şi acordul acesteia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. Raportat la circumstanțele cauzei, instanța precizează că nu se impune reținerea dispozițiile art. 75 alin. (2) raportat la art. 76 Codul penal, pentru coborârea pedepsei sub minimul special, neexistând suficiente date în acest sens. Instanța reține totodată că inculpata se află la primul conflict cu legea penală, este o persoană tânără, s-a prezentat la chemările organelor judiciare, a recunoscut în cursul judecăţii săvârșirea infracțiunii solicitând aplicarea procedurii abreviate şi regretă fapta. În considerarea celor sus-reținute, ținând seama de atitudinea cooperantă şi regretul manifestat de inculpată, dar şi de conduita sa anterioară săvârşirii faptei şi circumstanțele concrete ale cauzei, în temeiul art. 192 alin. (1) și (3) Cod penal și cu aplicarea art. 396 alin. (1), (2) și (10) Cod procedură penală, instanţa va condamna pe inculpata (…) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, sub aspectul săvârşirii la data de 11.08.2021 a infracţiunii de „ucidere din culpă”. Instanța apreciază că această pedeapsă este proporțională şi reprezintă un semnal de alarmă suficient pentru inculpată ca pe viitor să se abţină de la încălcarea normelor legale”, se arată, conform rejust.ro (Hotarâre nr. 1623/2022 din 29.09.2022 pronunțată de Judecătoria Ploiești, cod RJ 233d44g88 (https://www.rejust.ro/juris/233d44g88).
Rămâne de văzut ce decizie vor lua judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești, după apelul făcut de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești în acest caz care a șocat întreaga Românie.