„Am cerut rezilierea contractului!”
Singurul ploieştean din lotul Petrolului, capabil să „facă diferenţa”, jucătorul care a strâns, singur, în tricoul galben-albastru, prezenţe mai multe decât toţi ceilalţi titulari de la Timişoara la un loc – Laurenţiu Marinescu – a „cedat”, negociind rezilierea contractului cu clubul condus de Dan Capră, manageriat de Mario Nicolae şi echipa antrenată de Schumacher!
Motivele? Destule, explicate chiar de „Marin”, cel care a jucat pentru Petrolul de la juniorat, până în divizia B şi în perioada fuziunii cu Astra, în 2003, în CV-ul său apărând şi Unirea Urziceni, U. Cluj şi Steaua, precum şi o convocare la Naţională, în mandatul lui Victor Piţurcă.
Revenit de trei sezoane la Ploieşti, odată cu „lotul Walter” de la Cluj, Marinescu s-a regăsit, în ultimele meciuri, doar pe banca de rezerve, deşi, clar, soluţiile alese de actualul antrenor pentru titularizare nu arătau că aşa trebuie procedat. Mai ales că mijlocaşul ploieştean – produs 100% al clubului – dovedise în cantonamentul din Turcia că poate ajuta, din teren, nu de pe bancă, „răcirea” relaţiilor dintre club şi fotbalist fiind una constantă şi din motive… financiare, pentru că Laurenţiu a avut un contract „peste medie”, moştenit din anii trecuţi.
După o discuţie cu antrenorul Schumacher, jucătorul a ales să solicite conducerii rezilierea înţelegerii, scadente în vară, decizia fiind explicată chiar de acesta! „Motivele pentru care am luat această hotărâre ţin de apărarea imaginii mele ca fotbalist. În cantonament am înţeles că este nevoie de mine, acum am simţit că nu mai este aşa. Când ţi se spune că te pregăteşti bine, că este nevoie de tine, apoi, fără să existe vreun motiv, eşti introdus pe teren doar când nu mai e nimic de făcut, câteva minute, asta e rea-voinţă. Nu vreau să se creadă de către cei care ţin la această echipă că nu mai pot juca la acest nivel, pentru că din felul în care am fost tratat, aşa rezultă. Îmi asum când spun că, acum, cale de întoarcere nu mai există! Eu am renunţat şi la bani, acceptând să mi se diminueze contractul, doar ca să joc, mai renunţ şi acum, prin reziliere, chiar dacă sunt conştient că nu mai pot evolua nicăieri, până la vară, dar m-am simţit dat la o parte, nejustificat şi nu am mai putut rezista! De ce să mai stau? Mă consider umilit! Am voie să spun că am fost neîndreptăţit, pentru că vin jucători care nu au mai jucat de luni de zile, care nu arată un nivel care să salveze Petrolul, şi sunt forţaţi să joace. A fost rea intenţie în privinţa mea – asta este concluzia. Lumea o să vadă, la vară, că Marinescu mai poate să joace fotbal la un nivel înalt! Mai mult, spun că iau în calcul să revin la Petrolul, într-o zi, dar în alte condiţii! Poate chiar mai grele decât acum, dar să simt că se vrea ceva, că sunt respectat şi tratat corect” – spune jucătorul.
Plecarea lui Marinescu reprezintă, iată, un alt „semnal” (al câtelea oare) că la Petrolul, în ultima perioadă, s-a mers din rău în mai rău! Mai este cineva capabil să oprească declinul? Probabil că, foarte curând, vom afla răspunsul, pe care majoritatea îl intuieşte deja!
