Luiza Rădulescu Pintilie
Până la 80000 de gânduri ne trec prin minte în fiecare zi. Iar el, gândul, zboară cu mult , mult mai repede decât aripile păsărilor, întrecând până şi călătoria cu trei sute de mii de kilometri pe secundă a luminii şi ajungând aproape instantaneu la destinaţie.Un om trăieşte prin gând şi sunt înţelepţi care ne-au spus de mult timp că viaţa acestuia este ceea ce gândurile sale o fac să fie. Se vorbeşte mult despre puterea gândului, nu puţini fiind aceia care susţin că este cea mai mare putere din Univers. Ne putem găsi armonia, echilibrul interior și pacea în gânduri sau dimpotrivă , fiindcă mai mult de jumătate din gândurile care ne trec prin minte sunt negative. Cu gândurile noastre – bune sau rele- ne construim pe noi, dar şi lumea căreia îi aparţinem . Fiindcă lumea se află nu numai în afara noastră, ci şi în noi. Fiecare zi e, într-un fel , o viaţă mai mică şi cu fiecare dimineaţă începe tot restul vieţii noastre…
Am lansat provocarea alegerii unui gând- dintre multele gânduri ale unei zile- către personalităţi din diverse domenii, cu vârste şi preocupări diferite, din spaţii geografice şi cultural diferite, iar reacţia de apreciere şi de deschidere către o asemenea lume interioară , atât de legată însă de lumea noastră, a tuturor, anunţă o incursiune interesantă. Fiindcă gândul, spun cei care caută să-i descopere toate tainele, este ca un fel de cărare care se deschide în mintea noastră- imensul atelier în care se află toate ideile, cum toate statuile sunt deja în blocul de marmură… Adunate sub titlul “O zi , un om , un gând”, continuăm să deschidem , din acest colţ de pagină, o fereastră spre universul gândurilor…
Dr. phil. Cătălina Ene Onea, Berlin. Doctor în literatură interculturală, autor, jurnalist, profesor de limbi străine (germană, engleză, română), iniţiatoarea cursurilor de Cultură și civilizaţie românească din cadrul Universităţii BTU Cottbus-Senftenberg, Germania
polifonie
astăzi mă simt polifonic
cu toate vocile lui Bach
în capul meu
în sufletul urcat
pe scara din interior
mai aplecat spre sine
decât până acum
cu un ochi verde-proaspăt
de ciclop curios
ce se ascunde acolo
ce este peste glas
peste cuvântul-poartă
către un nou trecut
drum rolls în sincron
cu visul neîndrăznit
cerul îmi poartă oful
și-mi cântă fericit
astăzi mă simt polifonic
și-aud chiar primăvara
cum își sortează norii
cu-al său auz absolut
astăzi polifonia
mă leagană
în vrut
și strig cu toate vocile
pe care le îmbrac
astăzi eu însămi
da
chiar eu
sunt polifonia
din al vieţii cerdac
Mirela Petria – Hipnoterapeut; consiliere psihologică, dezvoltare personală; artist plastic
Provocat de vulnerabilitatea din tine! Constaţi într-o bună dimineaţă că vulnerabilitatea ta îţi atrage atenţia asupra provocărilor la care nu te-ai gândit până atunci. Este interesant cum reacţionezi dimineaţa când te trezești, când mintea iese din zona de confort a viselor nocturne și primul lucru pe care îl face după ce devine mai flexibilă este să se ducă direct la “lista nesfârșită” de priorităţi pe care sunt așternute, cu simţ de răspundere, provocările care nu-ţi dau pace. Și când ai o minte creativă, unde se derulează mii de gânduri și care se mai amestecă și cu cele legate de realitatea imediată în care ești obligat să trăiești, începe să se instaleze un mic, mare haos… Așa își fac loc în ungherele creierului tău panica și frica. Toate legate de marea ta “provocare” care stă în capul listei și care se vrea scosă din anonimat. Este vorba despre creaţia ta care se manifestă prin ceea ce îţi place să faci cel mai mult. Arta de a comunica prin cuvinte și imagini, prin metafore te ajută să te definești și să le deschizi calea și altora către redescoperire, redefinire. În gândurile mele a fi vulnerabil are conotaţie de dar, prin care îţi dai voie să primești și să elimini emoţii. Depinde doar de direcţia din care le percepi.
Indiferent cât de organizat ești, tot apar evenimente care te dezechilibrează, te duc într-o zonă din care nu ști cum să ieși. Aşa apar panica, frica, deznădejdea, haosul emoţional. În vulnerabilitatea ta ești și mai panicat pentru că nu știi de unde să începi. Iar o altă necunoscută este drumul pe care să ajungi la cauzele generatoare de emoţii care te dezechilibrează. Interesant este cum vulnerabilitatea, deși aparent te face să accepţi, să faci compromisuri, tot ea este cea care îţi dă putere într-un moment de conștientizare ce este cel mai bine pentru tine. Deschideţi porţile vulnerabilităţii și eliberează-te! Dă-ţi voie să faci propriile alegeri! Dă-ţi voie să fi fericit! O spun cu sinceritatea și onestitatea celui care își vindecă vulnerabilitatea.