Bani pentru blocurile cu „bulina rosie”

N. Dumitrescu

Nu se ştie dacă previziunile acelora care anticipează producerea unui mare seism şi în România au fost luate în calcul, cert este că autorităţile centrale vor să recupereze din timpul – în fapt anii – în care nu s-a făcut nimic la capitolul consolidării locuinţelor afectate de cutremure. Concret, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat în dezbatere publică proiectul ce vizează programul de acţiuni pe anul 2016 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie la construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public. Din lista nominală a construcţiilor, avizată de Comisia Naţională de Inginerie Seismică în şedinţa din data de 03.02.2016, fac parte şi opt blocuri din Prahova – unul din Câmpina şi şapte din Ploieşti.

Proiectul ce vizează Programul de acţiuni pe anul 2016 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public a fost lansat în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pe data de 11 februarie, termenul limită până la care se pot transmite propuneri fiind peste 10 zile calendaristice de la publicarea anunţului. Lista nominală a construcţiilor propuse pentru includerea în acest program a fost avizată de Comisia Naţională de Inginerie Seismică în şedinţa din data de 3 februarie 2016. După cum se arată în nota de fundamentare ce însoţeşte acest proiect, la recomandarea experţilor tehnici, membri ai comisiei menţionate au luat în considerare, punctual, propuneri de consolidare a unor clădiri de locuit cu peste trei etaje, construite înainte de anul 1977, încadrate în clasa I de risc seismic, din municipii şi oraşe amplasate în zona de influenţă a cutremurelor produse din sursa Vrancea, din judeţul Prahova fiind vorba despre opt blocuri. Concret, pentru execuţia de lucrări de intervenţie, pe listă apare Câmpina, cu blocul A6 de pe strada Schelelor nr.3, bloc cu zece etaje şi 176 de apartamente, construit în anul 1965. În ceea ce priveşte municipiul reşedinţă de judeţ, Ploieştiul este cuprins la capitolul proiectare lucrări de intervenţie pentru următoarele imobile: blocul 2, cu 30 de apartamente, de pe Aleea Brebenei nr. 1; blocul 4, cu 60 de apartamente, de pe Şoseaua Nordului nr. 3; blocul 11 (60 apartamente), de pe Şoseaua Nordului nr. 5; blocul 12 (60 apartamente), de pe Şoseaua Nordului nr. 7; blocul A4 (60 apartamente), de pe strada Târnava nr. 4; blocul A5 (60 apartamente), de pe strada Târnava nr. 4; blocul A2, (60 apartamente), de pe strada Târnava , cu menţiunea că toate imobilele menţionate au câte patru etaje şi au fost construite în anul 1962.

Dilema de pe strada Târnava nr.4 din Ploieşti

Ministerul Dezvoltării susţine că pentru toate cele 80 de blocuri, de la nivel naţional, inclusiv cele din Prahova, care sunt încadrate în clasa I de risc seismic şi prezintă pericol public, pentru care se doreşte includerea, în 2016, în programul guvernamental de reducere a riscului seismic, s-au avut în vedere propunerile venite din teritoriu. De altfel, dacă ar fi să dăm timpul în urmă, în cazul Ploieştiului, cele şapte blocuri figurau în lista clădirilor care prezintă pericol public încă din anul 2014. Consolidarea blocurilor afectate de seism reprezintă o problemă foarte veche la nivelul municipalităţii ploieştene, dovadă în acest sens fiind o serie de date făcute publice, cu ani în urmă, tot de către Ministerul Dezvoltării, care arată că, în perioada 1993-2007, au fost expertizate din punct de vedere tehnic, pentru a se stabili cât de afectate sunt de cutremure, 74 de blocuri, cu un total de peste 3.000 de apartamente. Cele mai multe blocuri supuse acestor expertizări au fost din Ploieşti – 49 de blocuri (în total 2.239 de apartamente), fiind vorba despre 18 blocuri cu patru etaje, 23 de blocuri cu nouă etaje, şase blocuri cu câte trei etaje, un bloc cu şapte etaje şi un altul – cu cinci etaje, construcţia acestora datând din anii 1928, 1940, 1958, 1963, 1964. În urma expertizării lor din punct de vedere tehnic, dintre cele 49 de blocuri, 30 au fost încadrate în clasa I de risc seismic- cea mai ridicată – dispunându-se inclusiv măsura de amplasare de panouri de avertizare, celebra „bulină roşie”. După anul 2007, autorităţile judeţene, în baza documentelor primite de la primării, au întocmit alte liste, care au fost transmise la Bucureşti, în care se solicitau fonduri pentru efectuarea de expertize pentru o serie de imobile. Ultimele expertizări realizate în judeţ datează din anul 2009, fiind vorba doar despre două blocuri din Ploieşti – A4 şi A5 de pe strada Târnava.
Există însă o dilemă în legătură cu blocul A4 de pe strada Târnava nr. 4! Cu toate că acest imobil apare, aşa cum menţionam mai sus, pe lista blocurilor pentru care ar trebui să se realizeze, în 2016, proiectarea lucrărilor de intervenţie, în urmă cu doi ani, Ministerul Dezvoltării a alocat bani tot pentru acelaşi lucru. Concret, în iulie 2014, municipalitatea ploieşteană a fost anunţată, de la Bucureşti, că a primit 80.000 de lei în vederea elaborării proiectului pentru lucrările de intervenţie la blocul menţionat, în urma realizării acestui proiect urmând să se decidă care va fi soluţia cea mai bună pentru consolidarea imobilului. Mai mult decât atât, în ianuarie 2015, Consiliul Local Ploieşti a adoptat şi un proiect de hotărâre ce viza aprobarea “Documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii şi a indicatorilor tehnico-economici pentru consolidare bloc A4, Ploieşti, str. Târnava nr. 4”, municipalitatea derulând procedura de achiziţie publică a contractului de servicii de proiectare a lucrărilor de intervenţii. Conform documentaţiei tehnice întocmite, lucrările de consolidare asupra acestui imobil implică o serie de lucrări care afectează şi arhitectura, instalaţiile electrice, termice, sanitare şi de gaze, drept pentru care execuţia tuturor acestor lucrări ar urma să se realizeze cu evecuarea tuturor locatarilor. În proiectul de hotărâre menţionat se preciza că investiţia ar urma să dureze 24 de luni, valoarea investiţiei fiind evaluată la suma de 1.763. 480 de euro, fondurile urmând să provină de la bugetul de stat.
Ieri, încercând să elucidăm această dilemă, am solicitat un punct de vedere Direcţiei Comunicare, Relaţii Publice din cadrul Primăriei Ploieşti, dar nu l-am primit în timp util încât să-l consemnăm în ediţia de astăzi a publicaţiei noastre. Reamintim însă, că, la Ploieşti, numai un singur bloc – A 7, de pe strada Cibinului – a fost consolidat, în urmă cu vreo câţiva ani, proprietarii celor 60 de apartamente obligându-se să înapoieze statului, în 25 de ani, conform contractului, fondurile cu care li s-au consolidat locuinţele. De atunci, la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ nu s-a mai demarat nicio lucrare de acest gen.

Condiţiile seismice specifice României – printre cele mai severe din Europa

Ministerul Dezvoltării a motivat necesitatea punerii în practică a proiectului menţionat mai sus, evidenţiind că reducerea riscului seismic al construcţiilor constituie o acţiune complexă, de interes naţional, în contextul atenuării efectelor unui potenţial dezastru provocat de cutremure, “condiţiile seismice specifice României fiind printre cele mai severe din Europa, principala sursă seismogenă Vrancea generând cutremure cu magnitudine de peste 7,0 grade pe scara Richter”. În acest context, se dau detalii inclusiv despre cutremurele din sursa Vrancea. “Sunt cutremure de adâncime medie şi efectul lor se resimte pe o arie ce acoperă peste 60% din teritoriul ţării; afectează, în principal, clădirile înalte din localităţile situate pe axa Iaşi – Focşani – Bucureşti – Olteniţa, cu propagarea undei seismice pe direcţiile Galaţi – Brăila – Tulcea şi Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Covasna; au produs pagube cu valori crescute exponenţial, de la un cutremur la altul; municipiul Bucureşti este capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure”. Astfel, s-a făcut precizarea că, prin Legea bugetului de stat pe anul 2016, a fost alocată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice suma de 25.000.000 de lei, din care se asigură cu prioritate finanţarea, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, a acţiunilor privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, nominalizate în Programul de acţiuni pe anul 2016.
E de văzut însă şi ce vor conţine normele de aplicare a acestei legi, în condiţiile în care iniţiativa la care ne referim va fi adoptată şi va intra în vigoare. Şi asta deoarece, conform unei iniţiative parlamentare, consolidarea clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public ar putea fi gratuită pentru proprietari, banii urmând să vină din Fondul pentru Clădirile cu Risc Seismic Iminent, ce ar urma să fie constituit la nivelul Guvernului. Acest proiect de lege mai vizează faptul că, în cazul în care proprietarii nu doresc consolidarea, primăriile ar putea să meargă până la evacuarea acestora pe perioada lucrărilor şi mutarea lor în alte spaţii puse la dispoziţie de administraţiile locale.