Marian Enache a fost ales, sâmbătă, preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR).Votul a fost secret şi a avut loc după ce noii judecători la CCR au depus jurământul în faţa preşedintelui României, informează un comunicat al instituţiei, potrivit Hotnews. Mandatul preşedintelui CCR este de trei ani. Noii judecători al Curţii Constituţionale- Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei şi Bogdan Licu – au depus jurământul la Palatul Cotroceni, sâmbătă. Mandatul lor este de nouă ani.
„Doresc noilor judecători constituţionali mult succes. Vă felicit şi vă doresc să faceţi aşa cum aţi jurat. Este o muncă de mare răspundere şi sunt convins că o veţi duce cu succes la bun sfârşit. La fel, doresc mult succes judecătorilor constituţionali care îşi continuă mandatul şi tuturor împreună vă doresc să vegheaţi la respectarea Constituţiei şi să fiţi un factor de echilibru în societatea din România”, a transmis preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul ceremoniei oficiale. Marian Enache a fost deputat FSN în perioada 1990-1992 și PDSR în 1996-2000. Ulterior a făcut parte din UNPR, de unde a demisionat. Potrivit CV-ului de pe site-ul Camerei Deputaților, Enache, în vârstă de 68 de ani, a absolvit facultatea de drept în 1977 și a obținut un doctorat în științe juridice în 1998. Acesta a menționat că face parte din grupul celor care au propus înființarea Curții Constitutionale, instituție care, la început, a precizat acesta, ”a avut mare rezistență în România, fiind considerată exotică în peisajul instituțional.”
După alegerea ca președinte al Curții Constituționale, Marian Enache a precizat într-un comunicat direcțiile principale de acțiune ale mandatului său. Acestea pun accent pe dinamism, deschidere, dialog, digitalizare, management eficient și consolidarea echidistanței Curții Constituționale.
”Trebuie să impulsionăm activitatea Curții Constituționale, având în vedere că sunt peste 8.800 de dosare pe rolul acesteia, aflate în diverse stadii de soluționare. Aceste dosare sunt din perioada 2018-2022, unele fiind pe rolul său de peste 4 ani; să contribuim la construirea unei jurisprudențe unitare, clare și predictibile; să îmbunătățim calitatea redactării deciziilor. Să realizăm o deschidere mai mare a instituției în raport cu celelalte autorități publice și cu reprezentanții tuturor profesiilor juridice pentru a se înțelege mai bine conținutul și sensul deciziilor CCR. Să realizăm o deschidere mai mare către necesitățile societății românești, o deschidere mai mare față de forurile internaționale de justiție constituțională. Să promovăm un dialog mai structurat între instituțiile statului pentru a diminua numărul conflictelor juridice de natură constituțională; să promovăm dialogul instituțional cu instanțele constituționale și europene. Trebuie să continuăm eforturile de digitalizare ale Curții Constituționale; să implementăm registrul electronic jurisdicțional;să reducem la minimum registrele scrise de mână”, a precizat noul președinte al CCR.
