Nicoleta Dumitrescu
Examenul de Bacalaureat din acest an a început, ieri, cu proba orală la Limba română, ca la fiecare început de vară, în emoții, la momentul probei maturităţii, fiind atât elevii, cât și părinții acestora.
Numai că, anul acesta, 40.000 de elevi de clasa a XII-a, din generația curentă – cei mai mulți din ultimii patru ani – au decis să scape de emoții și de grija susținerii BAC-ului, alegând ca nici măcar să nu se înscrie.
Având în vedere pandemia și modul în care s-a făcut școală în ultimii doi ani, e clar că elevii în cauză nu au vrut să riște, pe propria piele, și să vadă, la anunțarea rezultatelor, în dreptul lor, cuvântul aducător de mare jelanie – ”Respins”! În fapt, în ultimii ani, de fiecare dată, examenul de Bac s-a lăsat cu multe lacrimi și suspine atât din partea candidaților, cât și a familiilor lor, eșec care, în destule cazuri, s-a repetat inclusiv la Bac-ul din toamnă.
Cum o să fie, oare, examenul maturității de anul acesta? Mai bine sau mai rău decât în anii trecuți? E posibil ca organizarea cursurilor după celebrele scenarii – verde, galben și roșu – din ultimii doi ani, să anticipeze cumva rezultatele din această vară, mai ales că este și primul examen de Bac care se organizează fără niciun fel de restricție, după cei doi ani de pandemie.
Mai mult decât atât, dacă este să dăm timpul în urmă, o caracterizare mai bună a cursurilor online nici că putea să o facă altcineva decât chiar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, care, anul trecut, în vară, mărturisea faptul că ”școala online a fost un dezastru din perspectivă educațională”, o caracterizare asemănătoare fiind făcută și de către unii profesori, elevi și părinți. În fapt, pandemia a arătat și alte hibe ale sistemului educațional din România, celebrele toalete din spatele curții școlilor fiind considerate ”parfum” în comparație cu lipsurile instituțiilor de învățământ nu doar din mediul rural, ci și din cel urban, pe partea de aparatură electronică. Și asta pentru că nu doar bastonașele și mișcările mâinii ca pe foaia albă să apară primele litere ale Alfabetului erau greu de transmis și de înțeles prin intermediul monitorului sau al ecranului unui telefon mobil, ci inclusiv problemele de matematică și fizică ori de la celelalte materii pentru care se susțin probe la examenul la bacalaureat. Asta în condițiile în care în casele familiilor elevilor exista un calculator sau un telefon mobil pentru fiecare copil în parte dinte cei care aveau ore în același timp. Pentru că, așa cum s-a văzut, au fost numeroase situațiile în care învățătoarele se duceau din casă în casă atât pentru a lăsa foile cu lecțiile multiplicate la xerox, cât și să ia rezolvarea exercițiilor considerate pe post de ”temă pentru acasă”.
Cu sinceritatea lor debordantă, unii dintre elevi spuneau că, fără să mai fie nevoiți să se scoale dimineața, școala on line le-a oferit, ca element pozitiv, o oră în plus de somn, însă, pe de o parte, va fi greu, chiar foarte greu, să recupereze, în timp, materia pierdută, iar acest lucru se va vedea și la examenele din anii terminali. Plus că, așa cum se știe, unii dintre copiii din generațiile din ziua de astăzi se cam mulțumesc cu informațiile primite, de-a gata, prin intermediul internetului și cu greu mai deschid o carte ca să mai afle o informație-două în plus.
Prin urmare, rămâne de văzut care vor fi, în acest an, la examene, consecințele școlii online. Cum, însă, crizele din toate domeniile se țin lanț, este de așteptat ca și educația să aibă, în continuare, de suferit, victimele, nu doar colaterale, știindu-se, deja, cine sunt!
