Violeta Stoica
Călugăreni, Apostolache, Gherghița, Drăgănești, Ciorani, Dumbrava, Vadu Săpat și multe alte localități prahovene au pe teritoriul lor – deseori la vedere – monumente mai puțin știute: cruci din piatră cu inscripții chirilice sau latine, care au trecut prin veacuri și – unele dintre ele – au rămas la loc de cinste în comunitățile locale. Altele, din neștiință sau rea-voință, au ajuns să fie vandalizate sau folosite parțial chiar și ca troc pentru mâncarea porcilor…
O muncă titanică au dus partenerii dintr-un proiect de amploare, derulat în anii 2017 și 2018, în Prahova, pentru întocmirea unei arhive digitale online – cu informații și fotografii – despre monumentele mai puțin știute ale județului: crucile din piatră sau din calcar care încă mai sunt în picioare la margine de drumuri sau pe proprietăți private ale localnicilor din zonele rurale. Asociația Eurocentrica, Institutul Național al Patrimoniului, Asociația Convergențe Europene (ACE), Direcţia pentru Cultură a Judeţului Prahova au fost parteneri în proiectele de amploare care au generat o bază de date digitală în cadrul a două proiecte Patrimoniu la răscruce: Digitizarea crucilor de piatră și a monumentelor de eroi din județul Prahova (2017) şi Patrimoniu la răscruce – Digitizarea crucilor de piatră, a monumentelor de eroi şi a peisajelor istorice din nordul şi vestul judeţului Prahova (2018), prin care a fost urmărit ca obiectiv general documentarea, cercetarea, digitizarea, promovarea și protejarea unui număr de minimum 200 de cruci din piatră de pe teritoriul județului Prahova, ridicate între secolele XVI – XIX, a unui număr de minimum 100 de monumente dedicate comemorării participării comunităților locale prahovene la Primul Război Mondial, ridicate între 1920 și 1940, monumente care continuă practica comemorativă instituită de crucile de piatră, precum şi a 10 peisaje istorice prahovene care păstrează memoria Primului Război Mondial (www.monumentelarascruce.ro).
Unul dintre cele mai vechi monumente de acest gen se regăsește la Drăgănești (foto1). Este vorba despre o cruce care are drept decor pe față un medalion central mare, cu diametrul de 62 cm, format din mai multe cercuri concentrice ornamentate diferit: unul dintre acestea conține o inscripție inelară slavonă, celelalte sunt decorate cu motive vegetale stilizate. Pe laturi și în partea din față sunt inscripții în caractere chirilice. Crucea este înclinată spre dreapta, partea de jos este văruită, iar inscripția este erodată. Potrivit cercetătorilor, crucea a fost ridicată de domnitorul Constantin Șerban (Basarab) cu ocazia înăbușirii răscoalei seimenilor (corp de mercenari din slujba domnitorului Țării Românești), din 1655. Ca inscripții, pe fața anterioară se află: [Cu b(un)ă vrerea tatălui și cu îndemnarea Fiiului și cu sfărșitul Sf(ă)ntului Duh, ridicatu-se-(a)u aceast(ă) sfănt(ă) și făcătoare de biruință cruce și cu hramul sfentei și biruitoarei noastre, care iaște preasfintei Fecioare…..senie presfintei Marii B(o)g(oridi)ț(a)….întru H(risto)s iubit(or) și bine credincios creștin Io Constantin Basarab voievod…..] (6 rînduri șterse). Pe fața laterală dreapta: [Gheorghe Racoț, cinstitul craiul Ardealului, văzînd măriia sa jalba noastră, măriia sa au venit cu oștile măriia sa și cu boiarii țării unele și cu pribegii asupra răsculaților oștire…..iară măriia sa…..ma…..că puse….au stăpînire……domnii……oiiatră pe locul măriia sa craiul, și au rădicat această cruce, să fie a domniei mel(e), mai (?)]. Pe fața laterală stânga: [Ispravnic Andronicu căp(i)t(an) ot Gheorghiț(a), pis iun(ie) 13 dni leat 7163 (1655)] (Inscripții redate după N. Iorga. Studii și documente, IV, p. 243-244, nr. XXIX.)
(sursa: www.monumentelarascruce.ro)
O alta, și mai veche, se află la Gherghița (foto2), în curtea unui localnic, pe partea dreaptă a drumului județean care face legătura între Gherghița și Independența. Este o cruce din piatră, fără piua vizibilă și fără acoperiș, cu o înălțime de 210 cm, cu inscripții chirilice și latine, pe toate laturile, fiind adăpostită de o construcție din lemn. Una dintre inscripții, aflată pe fața laterală dreaptă este: t loc [!] vad[…]”. „Pomeani G[ospod]i[…]”, iar în colțul inferior drept se află anul „7138 (1630)”. Este una dintre crucile monument aflate într-o stare bună de conservare, inclusiv inscripția.
Sunt doar două exemple, din sutele de astfel de monumente memoriale și funerare aflate în special în localitățile rurale ale județului nostru. Martore mute ale istoriei.
