Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a elogiat, la ceremonia de proclamare a Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, desfăşurată la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, evlavia acestei femei sfinte, rugătoare isihastă din secolul al XIV-lea, din vremurile întemeierii Principatului sau Voievodatului Român, potrivit Agerpres.
„Anul acesta, am găsit de cuviinţă să trecem în calendar numele acestei monahii românce, prima cunoscută după nume, pentru că este anul închinat rugăciunii în viaţa Bisericii şi creştinului, dar şi pentru că pomenim trei sfinţi isihaşti, sau sihaştrii, care se rugau neîncetat zi şi noapte: Sfântul Simion Noul Teolog, Grigore Palama, care a trăit tot în secolul al XIV-lea şi, mai târziu, în secolul al XVIII-lea, Sfântul Paisie de la Neamţ, sau Paisie Velicicovschi. În cinstea acestor sfinţi isihaşti, trecem în calendarul Bisericii noastre şi pe această femeie sfântă, rugătoare isihastă din secolul al XIV-lea, din vremurile întemeierii Principatului sau Voievodatului Român”, a arătat PF Daniel, în deschiderea evenimentului.
Potrivit tomosului, Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab va fi înscrisă în Sinaxar, în cărţile de cult, precum şi în calendarul Biseriici Ortodoxe Române”.
„De asemenea, rânduim să se tipărească slujba şi viaţa Sfintei Teofana Basarab, să i se zugrăvească icoana, care să fie primită cu toată evlavia de dreptcredincioşii creştini, iar chipul său să fie zugrăvit la loc potrivit alături de ceilalţi sfinţi în bisericile care se vor ridica din temelie sau se vor zugrăvi de acum înainte. Şi pentru ca evlavia dreptmăritorilor creştini să sporească prin cinstirea şi chemarea în rugăciune a Sfintei Teofana Basarab, mai rânduim ca ea să fie şi ocrotitoarea unor biserici noi sau reînnoite. (…) Acest tomos sinodal de canonizare se proclamă astăzi 21 mai din anul mântuirii 2022, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti”, se mai arată în tomos.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anunţat pe 17 februarie canonizarea Cuvioasei Teofana Basarab de la mănăstirea Albotina (Vidin), cea dintâi călugăriţă de neam român cunoscută în istorie.
Potrivit Basilica.ro, născută la începutul secolului al XIV-lea în familia primului domnitor al Ţării Româneşti, Basarab I Întemeietorul (1310-1352), ea a primit la botez numele Teodora, oferindu-i-se o educaţie aleasă întemeiată pe dragostea faţă de Dumnezeu şi de aproapele său.
Alături de soţul ei, ţarul Ivan Alexandru, a ctitorit mănăstiri şi biserici, iar pe altele le-a restaurat. Teodora Basarab, care a fost contemporană cu Sfântul Grigorie Palama şi ucenică a Sfântului Cuvios Teodosie Isihastul, este considerată drept unul dintre cei mai luminaţi oameni ai epocii sale.
Ea a sprijinit şi încurajat zidirea aşezămintelor monahale, copierea de cărţi necesare cultului şi dezvoltarea monahismului.
În anul 1345 ţarul Ivan Alexandru se desparte de Teodora Basarab şi o alungă de la curte, iar aceasta se smereşte retrăgându-se într-o mănăstire din Bulgaria pentru a se lepăda de grijile, intrigile, răutăţile şi tumultul acestei lumi şi pentru a-i sluji cu dragoste şi devotament lui Hristos.
Locuitorii din zona Timocului bulgăresc şi sârbesc păstrează şi astăzi, după şase veacuri, în memoria colectivă faptele şi nevoinţele Cuvioasei Teofana Basarab, ţarina de neam român, care a strălucit prin credinţă şi jertfă în pământul bulgar, pe care o prăznuiesc în ziua de 28 octombrie a fiecărui an, precizează Basilica.ro.
