Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,5% pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează banca centrală, potrivit Agerpres.Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 5 aprilie 2022, a mai hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022; păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, după cum se precizează în comunicatul citat.Totodată, reprezentanţii CA al BNR au decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35% în ianuarie şi la 8,53% în februarie, de la 8,19% în luna decembrie 2021.Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat peste aşteptări trendul ascendent în primele două luni ale trimestrului I 2022, mărindu-se la 5,2% în ianuarie şi la 5,9% în februarie, de la 4,7% în decembrie 2021, în principal ca efect al accelerării creşterilor generalizate ale preţurilor alimentelor procesate. Prin urmare, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi ale costurilor cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor persistente în lanţuri de producţie şi aprovizionare, potenţate de cotele tot mai înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în februarie 2022 la 6,0 şi la 5,0%, de la 5,0%, respectiv, 4,1%, în luna decembrie 2021.Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1% faţă de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanţelor agriculturii. Evoluţiile fac probabilă menţinerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, conform previziunilor din februarie, date fiind inclusiv implicaţiile noii revizuiri a datelor statistice privind creşterea economiei pe parcursul anilor 2020 şi 2021.În acelaşi timp, dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunţată decât cea prognozată, la 2,4%, de la 6,9% în trimestrul III, dar aproape integral pe seama descreşterii la o valoare semnificativ negativă a contribuţiei variaţiei stocurilor. Consumul gospodăriilor populaţiei şi-a diminuat doar foarte uşor aportul pozitiv, care a rămas astfel deosebit de ridicat, iar formarea brută de capital fix şi-a ameliorat întrucâtva contribuţia.La rândul său, exportul net şi-a redus uşor aportul negativ la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care scăderea variaţiei importurilor de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a exporturilor. Pe acest fond, creşterea anuală a soldului negativ al balanţei comerciale a decelerat semnificativ faţă de trimestrul III, dată fiind şi restrângerea decalajului nefavorabil dintre dinamica preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor. În schimb, deficitul de cont curent şi-a mărit substanţial avansul în termeni anuali, sub influenţa deteriorării semnificative a balanţei veniturilor secundare, pe seama scăderii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, în raport cu perioada similară a anului precedent.BNR menţionează că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o uşoară revenire a activităţii economice în trimestrul I 2022, probabil temporară, care implică, însă, descreşterea dinamicii anuale a PIB şi în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază.
