Nicoleta Dumitrescu
Miercuri după-amiază, un nou grup de refugiați din Ucraina a coborât din trenul venit de la Iași în gara de la Ploiești Sud. Dintre cele 132 de persoane – dintre care 70 erau femei și 55 de copii – câteva zeci au fost cazate în internatul Colegiului ”Economic Virgil Madgearu” din Ploiești, fiind a treia zi consecutivă în care, conform deciziilor stabilite la nivelul autorităților județene, o parte dintre persoanele care au fugit de frica războiului din țara natală, aflate în tranzit în Prahova, sunt găzduite în acest spațiu. La ora 18.45, la internatul menționat, zecile de persoane nou venite erau deja în sala de mese. Li se pregătise masă caldă: cartofi prăjiți cu carne de pui și salată de varză albă, ceai cald. Iar pentru că s-a nimerit ca sosirea lor să fie în ziua în care în România era marcată sărbătoarea celor ”40 de mucenici”, ca desert au fost împărțiți și mucenici, dintre cei moldovenești, în forma cifrei opt, cu nucă.Toate mesele erau ocupate, cu excepția câtorva bărbați sala fiind plină de femei de toate vârstele, dar și de copii. Pe lângă pereți, rezemate, dar și lângă scaune, erau așezate puținele bagaje luate în fugă, la picioarele unei mese putând fi zărită, lângă un rucsac unde încăpuse și litiera, și o geantă pentru transportul pisicilor. La prima vedere, în sala de mese plutea un amestec ciudat de rumoare, de neliniște, dar și de liniște înăbușită în lacrimi. Explicabil, însă, întrucât, în ideea de a surprinde cu privirea figurile celor din jur, ni s-a părut că pe chipurile fiecărei femei, mamă sau bunică, se întipăriseră toată teama și 
disperarea pe care nu le lăsaseră cu totul în urmă, în casa și țara natală pe care au fost nevoite să le părăsească, forțat, de frica războiului, dar și ca să-și știe în siguranță, departe de bombardamente, copiii. ”Bun venit în România, în Prahova! Vă aflați la Ploiești, în căminul internat al Colegiului Economic Virgil Madgearu. Suntem bucuroși să vă oferim sprijinul nostru. O facem din solidaritate și vă asigurăm că vă putem ajuta cu tot ceea ce ne stă în putință”, a fost mesajul de întâmpinare al directorului Colegiului Virgil Madgearu din Ploiești, Corina Cristescu, tradus și în limba ucraineană, cu ajutorul unui translator, așa cum, de altfel, i-a întâmpinat pe toți refugiații ucraineni care au fost cazați în acest spațiu, de la începutul acestei săptămâni. ”благодарим!” (n.n. – vă mulțumim) s-a auzit, atunci, în 
cor. Și, pentru o clipă, chipurile lor s-au mai înseninat și au început să mănânce, pe una dintre femei zărind-o cum îşi împreunează mâinile, în semn de rugăciune. Cele mai multe dintre persoanele pe care le aveam sub priviri duceau mâncarea la gură cu sfială, dar privirea lor era mai mult în gol, tresărind brusc și revenind atente doar când erau strigate ori trase de mânecă de copiii care le stăteau alături. Practic, nu era masă la care să nu fie unul sau doi copii, printre scaune fiind zărite inclusiv cărucioare, semn că printre ei erau inclusiv bebeluși care nu începuseră încă să meargă. Și așa era, căci printre cei mai mici refugiați ucraineni se regăseau și Dominica, în vârstă de doar trei luni, alături de Kira, de șapte luni, prima fetiță fiind adusă în sala de mese într-un port-bebe, iar cea de-a doua în 
căruț, ambii copii fiind ulterior luați în brațe și de către unele dintre profesoarele colegiului, voluntare în activitatea de sprijin oferit refugiaților ucraineni cazați la acest internat. Mamele și bunicile copiilor, cazate miercuri la Ploiești, proveneau din localități bombardate deja, precum Nicolaev, Odesa și Harcov, dorința lor fiind să meargă cât mai departe de dezastrul și groaza lăsate în urmă, în Ucraina natală, în alte țări europene, la rude sau cunoscuți. Potrivit prefectului județului Prahova, Virgiliu Nanu, pe care l-am găsit la internatul colegiului ploieștean menționat, alături de subprefectul Emil Drăgănescu și viceprimarul municipiului Ploiești, Daniel Nicodim, refugiații ucraineni care vin în Prahova se află în tranzit. Special pentru aceștia, din Gara Ploieşti Vest se formează, ca urmare a colaborării între autorități și instituțiile statului, de la nivel central, vagoane care au ca destinație Budapesta, de acolo refugiații fiind preluați, în vederea acordării de sprijin, de autoritățile din Ungaria, ca o continuare a solidarității umane pentru cei care au fugit din calea războiului. De altfel, refugiații ucraineni sunt extrem de impresionați de sprijinul primit din partea prahovenilor, iar acest lucru s-a văzut mai ales din partea copiilor, care s-au bucurat nespus când, pe una dintre ușile internatului în care au fost cazați, au recunoscut culorile steagului țării lor.
