Onisim a fost unul dintre cei 70 de Apostoli ai Mântuitorului. În tinereţe, a fost rob al lui Filimon, un creştin din orasul Colose. Onisim, greşindu-i acestuia, a fugit la Roma, unde va fi întemniţat alături de Sfântul Apostol Pavel. De la „Apostolul neamurilor”, a auzit Onisim Evanghelia mântuirii şi tot de la el a primit Sfântul Botez. Deoarece Sfântul Apostol Pavel a fost cel care îl adusese mai înainte pe Filimon la dreapta credinţă, a mijlocit împăcarea între acesta şi Onisim. În acest sens stă mărturie epistola sa către Filimon, care constituie cea mai scurtă carte cuprinsă în Sfânta Scriptură.
Onisim a fost numit episcop de Apostolii înşişi, primind scaunul episcopal al Efesului. În urma persecuţiilor din timpul domniei împăratului Traian, Onisim, a fost arestat şi dus la Roma. Aici a fost întemniţat şi, într-un sfârşit, ucis prin decapitare. Tradiţia a consemnat faptul că o femeie bogată i-a luat trupul şi l-a aşezat într-o raclă de argint, înmormântându-l cu cinste la anul 90.
