Col. (r) Andrei Banu, fost criminalist în cadrul IPJ Prahova, despre suicid
V. Stoica
Anul trecut, mai multe cazuri de suicid în rândul angajaților Ministerului Afacerilor Interne – din Poliție și din Jandarmerie – au șocat întreaga țară. Majoritatea erau tineri. Aproape toți au folosit armamentul din dotare pentru a-și lua zilele. Și la începutul acestui an, o polițistă de la Transporturi s-a împușcat în cap în baia Gării din Strehaia. Avea doar 25 de ani. Potrivit unor informații apărute după moartea polițistei, tânăra suferea de depresie.
Acestea sunt cazurile foarte mediatizate de suicid. În spatele lor se află, însă, mii de români care aleg să-și ia viața anual, măcinați de probleme ascunse, uneori, chiar și de membrii familiilor lor.
Oficial, potrivit Raportului anual privind starea de sănătate a populației pe anul 2020, realizat de Institutul Național de Sănătate Publică, 3% (1.989 de cazuri) dintre decesele considerate prevenibile la nivel național au fost sinuciderile și leziunile auto-provocate. În rândul deceselor prevenibile intră cele ce ar fi putut fi evitate prin intervenții de sănătate publică și prevenție, ceea ce înseamnă că inclusiv în zona suicidului există șansa, cu ajutorul unor politici publice realizate de specialiști și a implicării organizațiilor neguvernamentale de luptă împotriva suicidului, ca numărul persoanelor care își iau viața să scadă considerabil. Poate fi vorba despre prevenție în privința tendințelor suicidare? Colonelul (r) Andrei Banu, fost criminalist al IPJ Prahova, a explicat pentru DC News de ce unele persoane ajung la acest gest extrem. Andrei Banu, pentru DC News: „Sinuciderea reprezintă suprimarea propriei vieți, prin diferite modalități, în anumite locuri, premeditat sau spontan. Sinuciderea înseamnă o fugă de viață, o disperare, o alchimie a disperării, niște eșecuri care te duc la acest act suicidal”. În urma unui suicid, apar nenumărate întrebări, printre care cea mai importantă este de ce persoana care și-a luat viața a recurs la acest gest. „Era tânăr, sănătos, avea un job bun, de ce să se sinucidă?” este întrebarea care apare în asemenea momente tragice. „Ca profil, poate fi și un comportament duplicitar. Să ascundă, să acumuleze tot felul de lucruri negative și astfel, surprinde. Dar, în timp, pe el unele lucruri îl macină”, a mai spus colonelul Andrei Banu pentru DC News, adăugând că persoana poate, de asemenea, să refuze să accepte realitatea și să se retragă în sine”.
Fostul criminalist al IPJ Prahova afirmă că „pot fi depistați câțiva indici de risc suicidal – comportamente, atitudini, boli, tentative anterioare etc. Pot avea niște predispoziții pe fond genetic, pe fond patologic, stări psihice, depresie”, a mai adăugat Andrei Banu, pentru DC News.
Un semnal de alarmă care ar trebui să pună pe gânduri autoritățile medicale din România este numărul în creștere al persoanelor suferinde de boli psihice sau alte afecțiuni din acest spectru. Iar datele vin tot de la Institutul Național de Sănătate Publică. Potrivit informațiilor oficiale, în septembrie 2021, se aflau în evidențele medicilor specialiști peste 610.000 de români cu diferite afecțiuni psihice, adică 3,2% din populația României!
