Constantin Dumitru, Marian Dima
Lumea fotbalului prahovean l-a pierdut pe Mihai Dragomir, cunoscut și după porecla sa „Chegu”, fost jucător, antrenor, oficial de club, trecut în neființă după complicații apărute din cauza Covid, de care a suferit acum câteva luni. Dragomir s-a născut la data de 19 martie 1946 în cartierul ploieștean „Dorobanțul” și la vârsta de 14 ani activa, deja, în Campionatul Orășenesc Ploiești, la Flamura Roșie, grupare ce era condusă de către renumitul antrenor Mircea Haită. Când a apărut la porțile unei mari echipe, Petrolul Ploiești, avea numai 16 ani. Aici și-a făcut ucenicia fotbalistică trăgând cu ochiul la celebrii săi înaintași, fiind coleg de generație cu jucători precum: Alexandru Boc, Constantin Chirilă, Ion Alecu, Cristi Dorobanțu etc. „De multe ori formația de juniori a clubului disputa jocuri de antrenament cu echipa mare și am reușit chiar să-i batem de câteva ori”, își amintea, cu nostalgie, cel căruia i se mai spunea și „Chegu”, într-un interviu acordat ziarului Prahova acum câțiva ani. În anul 1965 s-a transferat la Flacăra Moreni, care evolua în Divizia B, și din primăvara lui 1966 s-a aflat în rândurile formației ASA Tg. Mureș, cu care a obținut, în vara lui 1967, promovarea în Divizia A. Pe scena primului eșalon fotbalistic al țării a debutat la 10 septembrie 1967, în partida ASA Tg. Mureș – FC Argeș 3-1. A mai evoluat la Poiana Câmpina (retur 1967-1968), Metalul Plopeni (1968-1969) și pentru un singur sezon (1969-1970) s-a aflat în rândurile echipei care l-a lansat în elita fotbalului mare, Petrolul Ploiești.
Un jucator de execuție, sclipitor, cu o viteză deosebită și centrări foarte precise, calități cu care a încântat publicul spectator al acelor timpuri. Vreme de cinci ani (1970-1975), s-a aflat în rândurile formației Metalul din Plopeni, cu care a obținut numeroase performanțe și a rămas în memoria microbiștilor prahoveni după un gol marcat în poarta echipei naționale (la 13 mai 1971), un punct istoric cu care Metalul Plopeni a învins echipa națională „A” – participantă la Campionatul Mondial „Mexico 70”. Cariera de jucător și-a încheiat-o la Metalul Mija în anul 1976. S-a dedicat, în continuare, carierei de antrenor, activând la următoarele echipe: Petrolul Teleajen (1976-1979), ICIM Ploiești (1979-1980 și până 1984 la juniori), Geamul Scăeni (1984-1986), Metalul Filipeștii de Pădure (1986-1988), Carpați Sinaia (1988-1989), Astra Ploiești (1989-1999) – cu care a promovat, alături de Gheorghe Mănescu, din Campionatul Municipal Ploiești în Divizia C, Petrolul Ploiești (juniori 1999-2001), AS Vălenii de Munte (2000-2001) și Sportiva Avântul Măneciu, acesta făcând parte și din corpul de observatori din cadrul Asociației Județene de Fotbal Prahova.
Dumnezeu să-l odihnească în pace !
