Sfânta Muceniţă Tatiana a trăit în vremea domniei lui Alexandru Sever (223-235). A refuzat să se căsătorească, alegând să trăiască pentru Hristos. Datorită vieţii sale, a fost aşezată în rândul diaconiţelor de Biserica din Roma, deşi nu avea mai mult de 15 ani.
Este dusă în templul zeului Apolo pentru a-i aduce jertfe. În loc de cinstirea zeului Apolo, ea se va ruga lui Hristos. În urma rugăciunii sale, s-a făcut cutremur, iar o parte a templului şi statuile zeului au fost distruse.
În altă zi, muceniţa Tatiana a fost dusă la templul zeitei Artemis, pentru a aduce jertfă acesteia. Potrivit tradiţiei, templul a luat foc în momentul în care muceniţa s-a apropiat de el, căci au coborât fulgere din cer, la rugăciunea ei.
După mai multe chinuri: aruncarea în foc, la fiare, scoaterea ochilor, tăierea sânilor, biciuiri, judecătorul a hotărât tăierea capului Sfintei Tatiana.
Capul sfintei muceniţe Tatiana se găseşte în Catedrala mitropolitană din Craiova, în aceeaşi raclă cu sfintele moaşte ale Sfântului Ierarh Nifon- patriarhul Constantinopolului- şi ale Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah.
