• Sărbătoarea Anului Nou este cea mai veche sărbătoare, fiind sărbătorită pentru prima dată acum 4000 de ani, de către babilonieni.
Julius Caesar a fost cel care a stabilit ca Anul Nou să înceapă în ziua de 1 ianuarie. Înainte de asta, Anul Nou începea în Imperiul Roman în ziua de 1 Martie. Acesta a numit luna ianuarie după zeul Janus, despre care se spunea că are două fețe, una care privește înainte și una care se uită înapoi. Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciu. In Italia, s-a serbat până în secolul al XIII-lea, în Rusia până sub domnia ţarului Petru cel Mare, iar la noi – până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Nu întâmplător, în unele zone, Anul Nou este numit Crăciunul Mic!
• Prima zi a Noului An, potrivit Bisericii Ortodoxe, este ziua Sfântului Vasile.Sfântul Vasile, episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanţi părinţi ai bisericii ortodoxe şi unul dintre cei mai mari teologi creştini. Scrierile sale au o mare importanţă teologică şi au fost traduse pe tot globul. Sfântul Vasile a scris câteva cărţi împotriva lui Eunomius şi a arianismului în general, în care apara teza Trinităţii. Sfântul Vasile tratează tema Sfântului Duh şi combate anumite mişcări din Macedonia care negau existenţa Duhului Sfânt. O mare atenţie a acordat Sfântul Vasile păturii sărace şi celor oprimaţi, iniţiind nenumărate acte de caritate. Sfântul Vasile moare în anul 379, iar la înmormântarea sa participă un imens număr de creştini, evrei, păgâni, localnici şi străini, ca dovadă a marii sale popularităţi.
• Cuvântul Revelion vine din limba franceză şi înseamnă „veghe”, cu sensul de ospăţ la miezul nopţii.
• Pentru noroc, de Anul Nou trebuie să purtaţi haine noi (dar nu pantofi noi) şi mai ales ceva roşu, care atrage energiile pozitive.
• În Europa este un foarte vechi obicei, întâlnit de asemenea şi în România, care spune că pentru a-ţi merge bine tot anul, prima persoană care îţi trece pragul casei în noul an trebuie să fie un bărbat.
• Șampania este băutura aleasă de oamenii din întreaga lume pentru a sărbători noul an, datorită faptului că dopul care se scoate are sunetul caracteristic, care a rămas imprimat în mentalul colectiv ca fiind un sunet festiv.
• Locuitorii de pe insula Kiribati, din Oceanul Pacific, sunt primii care sărbătoresc Revelionul, în timp ce locația Samoa Americană este ultima zonă care trece în noul an.
• Tradiția newyorkeză de a lansa o minge mare în noaptea dintre ani a început în 1907 și se datorează unei interdicții de a lansa artificii. De atunci și până în prezent, imensa minge metalică a fost lăsată să cadă în fiecare an, mai puțin în timpul celui de-al doilea război mondial.
• În America Latină, noul an este sărbătorit prin incendierea unei păpuși mari. Acea păpușă reprezintă anul ce a trecut, iar dimensiunea ei este simbolică pentru faptul că oamenii își pun toate supărările și problemele din vechiul an în ea, înainte să o incendieze la miezul nopții.
• Se crede că nu este bine să mănânci pui sau homar de anul nou, pentru că acestea merg cu spatele sau scurmă, ceea ce, potrivit tradiției, te împiedică să ai un nou început.
• În Spania, există obiceiul este de a mânca 12 boabe de struguri la miezul nopții, însemnând ultimele secunde ale anului. Acest ritual este făcut pentru a aduce noroc.
• Noul an este întâmpinat cu multă gălăgie pentru că, potrivit legendei, zgomotele puternice ar alunga spiritele rele.
Revelionul reprezintă un moment de frică pentru copiii din Akita, Japonia. În această locație există o tradiție numită „Namahage”, în care bărbații adulți se îmbracă ca niște demoni pentru a-i speria pe copii, ca să se comporte frumos cu părinții lor. Ei merg din casă în casă, strigând l „Sunt copiii plângăcioși în casă?” sau „Sunt copii obraznici prin preajmă?”.
• Peste 80.000 de focuri de artificii sunt lansate în fiecare început de an de pe podul Harbour Bridge din Sidney.
