Florin Tănăsescu
Cu ţigara palmată, la miez de noapte aşteptam să mă întâlnesc cu Omul Negru. Sau el mă aştepta pe mine? Cred că ultima variantă e mai exactă.
Ora 23.30. Mai mult, nicio secundă. Trece Lady Ga-Ga. „Sărut-mâna. Ştiţi, v-am văzut în filmul «S-a născut o stea»”. Îmi răspunde cu milă: „La voi a apus!”.
Trece şi Cenuşăreasa. Şchiopăta. Nu întrebaţi de ce, se ştie doar. O întreb dacă mai vine cineva s-o salveze. „Slabe speranţe!”, îmi zice.
Ora 23.45. Mai puţin o viaţă salvată. Omul Negru trebuie s-apară. De la o vreme, e parolist din cale-afară. Mi-aprind înc-o ţigară.
Fumez, gândindu-mă la nişte idealuri şi mai grozave. Cum ar fi…
– Cum ar fi…, mă-ngână cineva…
Cum ar fi să trăiesc şi eu într-o ţară normală, în care Omul Doliu nu colorează în negru o ţară.
Linişte ca-n cimitir.
Ora 23.50. Bună seara! Cred că pe mine m-aştepţi…
Am tresărit.
– Cine eşti tu?
– Sunt Lady Flu-Flu!
Am tăcut încurcat. În noapte, şoapte…Sirene de ambulanţe îmi urlă în cap.
„Tot ce răzbate în noapte, toate aceste triste şoapte nu le crede. Nu sunt adevărate! Crede doar ce spun eu!”, îmi mângâie timpanul Lady Flu-Flu.
Îmi ia din pachet ultima ţigară. O păstrasem pentru o ţară condamnată la…
Ora 23.59. „Ştii ceva? Io-s şmecheră tare. Am cunoştinţe în orice domeniu. Pot fi judecătoare, selecţioneră la lotul naţional de fotbal, medic şi chiar mai mult” .
Ora 00.00. Mai multe salvări trec în noapte. Vine şi Omul Negru…
O aud pe Lady Flu-Flu cum zbiară: „Români, orice boală se tratează cu teoria conspiraţiei şi un singur medicament: Gargară! Veniţi la patria-mumă să vă dea Theraflu!”
Pasărea nopţii cârâie: Bu-hu-hu…
