Ieri, la Ploiești, a avut loc Conferința „Fonduri europene pentru viitor”, organizată de PES Activists România, în colaborare cu PSD Prahova
Violeta Stoica
Accesarea fondurilor europene este încă, din păcate, o mare necunoscută pentru majoritatea autorităților publice – în special a celor din mediul rural -, dar și pentru românii de rând, care văd în proiectele finanțate de Uniunea Europeană o mare corvoadă. Lucrurile nu stau tocmai așa, dacă apelăm la profesioniști care să ne îndrume și care să ne prezinte variantele pe care le avem la îndemână astfel încât să folosim fondurile europene pentru dezvoltarea afacerilor sau pentru modernizarea infrastructurilor comunităților.
Ieri, la Ploiești, a avut loc Conferința „Fonduri europene pentru viitor”, susținută la inițiativa europarlamentarului PSD Victor Negrescu, președinte al PES Activists România, în colaborare cu organizația prahoveană a Partidului Social Democrat, condusă de deputatul Bogdan Toader.
La eveniment au fost prezenți, alături de europarlamentarul Victor Negrescu și de deputatul Bogdan Toader, și experții în accesarea fondurilor europene Roxana Mânzatu (fost ministru al Fondurilor Europene) și Stelian Bărăgan, la conferință participând reprezentanți ai autorităților locale, ai firmelor prahovene și ai organizațiilor neguvernamentale.
Componentele Planului Național de Redresare și Reziliență, cum pot fi accesate fondurile care vor veni în România prin acest program european, dar și care sunt domeniile de interes pe alte programe de finanțare ale Uniunii Europene au fost principalele obiective ale acestei conferințe extrem de utile pentru oricine este interesat să folosească banii europeni pentru a dezvolta comunități sau pentru a-și finanța componente ale propriei afaceri.
„Este greșită interpretarea potrivit căreia fondurile europene sunt greu de accesat. Trebuie doar să fim informați, să înțelegem mecanismele de aplicare, dar și să abordăm aceste fonduri ca pe o soluție adevărată pentru dezvoltarea localităților, în special în aceste momente în care resursele financiare sunt tot mai reduse în cadrul autorităților publice locale, în special cele venite din partea Guvernului”, a declarat deputatul Bogdan Toader, președintele PSD Prahova, făcând referire la modul greoi în care accesează fondurile europene unele autorități locale.
Pe de altă parte, însă, Planul Național de Redresare și Reziliență al României – încă neaprobat la Bruxelles -, care ar trebui să aducă în țară aproape 30 de miliarde de euro până în 2026 (din acești bani, jumătate sunt împrumuturi) este privit ca o mană cerească de autoritățile naționale, județene și locale. Problema este, însă, că proiectele trebuie să fie deja gata cu studii de fezabilitate și documentațiile aferente, astfel încât să poată fi finalizate în termen, adică până la încheierea perioadei de finanțare – anul 2026.
Victor Negrescu: „Planul de Redresare va fi aprobat cu întârziere. România se află printre ultimele cinci state, alături de Bulgaria și Olanda – care au avut alegeri și au dificultăți politice – și de Polonia și Ungaria – unde vorbim despre probleme legislative. Chiar dacă Planul va fi aprobat, România se află printre ultimele state și riscul este să nu reușim să implementăm Planul de Redresare și Reziliență în termenul dat, pentru că toate proiectele trebuie să fie finalizate până la finalul lui august 2026, iar 70% dintre proiecte trebuie să fie contractate până la finalul anului viitor. Iar noi nu avem nici proiecte, nici mecanisme de implementare. Acesta este principalul risc: să avem banii, să semnăm contractul de finanțare, dar să nu reușim să îi accesăm pentru că nu sunt lucrurile pregătite. Și mai trebuie precizat ceva: majoritatea statelor au primit deja avansul, iar unele au început să ceară suplimentar bani. La noi, ne gândim să primim un avans, dar nu știm ce vrem să facem cu avansul respectiv și suntem foarte departe să solicităm alte sume pentru proiecte care ar trebui să fie finanțate prin PNRR”, a precizat europarlamentarul Victor Negrescu, care a prezentat participanților amănunte privitoare la pilonii de finanțare ai PNRR, dar a și atenționat asupra faptului că România a pierdut posibilitatea de finanțare pentru unele domenii, din cauza incapacității reprezentanților guvernamentali. Un exemplu – Spania și Grecia au obținut introducerea la finanțare prin mecanismul european de redresare și reziliență a sistemelor de irigații (atât de necesare și pentru zone întinse din România), însă statul român nu a reușit acest lucru.
