Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraâi au fost canonizaţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în sedinţa de lucru din data de 5-7 martie 2008.
Sfântul Cuvios Simeon s-a născut la începutul secolului al XV- lea, într-un sat din apropierea oraşului Piatra Neamţ. Alege să se retragă împreună cu doi ucenici în anul 1432 în pustie, la poalele muntelui “Paru”, la 5 km de Mănăstirea Bistriţa. Primeşte de la Sfântul Voievod Ştefan cel Mare bani şi ajutor să ridice o biserică în cinstea Sfântului Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Biserica va fi sfinţită de Mitropolitul Teoctist I. La această slujbă a avut loc şi hirotonirea întru preot a lui Siomen, devenind primul întemeietor şi egumen al Mănăstirii Pângăraţi.
Din cauza invaziei otomane, Cuviosul Simeon este nevoit să plece în Transilvania. Se stabileşte la Mănăstirea Casiva, unde va avea loc şi trecerea sa la cele veşnice (anul 1476).
Sfântul Cuvios Amfilohie de la Pângăraţi s-a născut în anul 1487. De tânăr a intrat în obştea de la Pângăraţi. Va ajunge să conducă obştea mănăstirii vreme de 56 de ani.
În urma unei descoperiri dumnezeieşti, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu zideşte la Pângăraţi o nouă biserică, în locul celei vechi de lemn, care fusese arsă de turci.. Ea va fi sfinţită în anul 1560 de Mitropolitul Grigorie al Moldovei. Cunoscând vremea trecerii la cele veşnice, se retrage în anul 1566 la Mănăstirea Moldoviţa, unde se va mai osteni timp de patru ani.
