2016, an plin pentru politica

Anul 2016 va fi marcat de două serii de alegeri – cele locale, care vor avea loc cel mai probabil la începutul lunii iunie, şi cele parlamentare – organizate fie la finalul lunii noiembrie fie la începutul lunii decembrie. Terenul pentru anul electoral care tocmai a început a fost pregătit în 2015 în Parlament prin adoptarea celor cinci legi electorale – partidelor politice, finanţării partidelor şi a campaniilor, alegerilor locale, alegerilor parlamentare şi controversata lege a votului prin corespondenţă, care se va aplica doar la alegerile parlamentare. Este astfel primul an în care românii din diaspora vor putea vota fără să stea la coadă la secţiile de vot care s-au dovedit a fi prea puţine la alegerile prezidenţiale din 2014. Totodată, este a treia oară în istoria post-decembristă când un guvern tehnocrat organizează alegerile, după cel condus de Theodor Stolojan (1991-1992) şi cel condus de Mugur Isărescu (1999-2000). Mai mult decât atât, anul acesta va exista şi o noutate din partea Autorităţii Electorale Permanente: alegerile vor fi monitorizate electronic pentru a preveni votul ilegal.

Un singur tur la alegerea primarilor

În cazul alegerilor locale, legea prevede un singur tur pentru alegerea primarilor – care avantajează pe cei în funcţie – şi alegerea indirectă a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene, de către membrii acestora. O altă modificare a legii este faptul că şi cetăţenii UE pot fi aleşi primari. Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale. Textul noii legi a alegerilor locale mai prevede că, pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi lista de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare. La alegerile locale îşi pot exercita dreptul de vot cetăţenii români care au împlinit 18 ani şi numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa.

Parlamentarii vor fi aleşi pe liste

În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, votul va fi din nou pe liste de partid, reducându-se astfel numărul de parlamentari faţă de cel din 2012, când a fost în vigoare votul uninominal.Normele de reprezentare sunt de un deputat la fiecare 73.000 de locuitori şi un senator la fiecare 168.000 de locuitori. Această normă înseamnă un număr total de 466 de aleşi, foarte apropiat de cel din 2008, faţă de 588 cât sunt în prezent, mult mai mare însă faţă de 300 cât a fost votat la referendumul din 2009. Astfel, urmează să avem 308 deputaţi, 134 de senatori, 18 parlamentari ai minorităţilor şi 6 parlamentari ai diasporei. Un total de 466 de parlamentari, cu patru mai puţini decât în 2008 şi cu 122 mai puţin decât în prezent, număr ce a reieşit din votul uninominal. Se păstrează pragul electoral de 5%, iar pentru alianţe se adaugă 3% pentru al doilea partid intrat în alianţă şi câte un procent pentru următoarele, fără a se putea depăşi 10%. Mai exact, pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară care este calculat după cum urmează: a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din voturile valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali, şi b) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

Se pot înfiinţa partide cu cel puţin trei membri

A intrat în vigoare şi o nouă Lege a partidelor. Astfel, începând din 2015, se pot înfiinţa partide cu cel puţin 3 membri. Pe de altă parte, acestea trebuie să aibă, singure sau în alianţe, candidaţi în 75 de localităţi la alegerile locale sau într-un judeţ întreg la alegerile parlamentare, altfel vor fi desfiinţate, prin asta descurajându-se partidele locale. Anul trecut au fost înfiinţate 36 de partide noi în urma acestei legi, 26 dintre acestea având 3 membri fondatori, alte 25 de dosare aşteptând deciziile de la tribunale. De asemenea, s-a eliminat lista semnăturilor de susţinere (25.000 membri fondatori) din lege. Se reduce numărul de semnături necesare pentru înscrierea unui partid în alegeri, pentru toate tipurile de alegeri. Se instituie menţiunea expresă că structurile interne ale formaţiunilor politice pot reprezenta partidul faţă de terţi la nivel corespunzător, pot deschide conturi în bancă şi vor răspunde de gestionarea acestora. Desemnarea de candidaţi, de către un partid politic, singur sau în alianţă, nu se mai raportează la două campanii electorale parlamentare succesive, ci la două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale. Un partid politic nu mai poate fi dizolvat, pe cale judecătorească, dacă nu obţine, la două alegeri generale succesive un număr de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional, potrivit legii.

Formaţiunile care au trecut de pragul de 3% vor avea campanii electorale decontate

Sunt noi reglementări şi la Legea finanţării partidelor şi a campaniilor. Astfel, partidele care au trecut de pragul de 3% vor avea campaniile electorale decontate de la buget. Dacă un partid nu a obţinut acest prag, Autoritatea Electorală Permanentă rambursează numai sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivelul circumscripţiei electorale în care acesta a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate. Cheltuielile nu pot depăşi nivelul contribuţiilor şi au limite de 60 de salarii minime brute pentru fiecare candidat la funcţia de senator sau deputat, la care se adaugă 10 de la partid. În cazul alegerilor prezidenţiale, limita este de 20.000 de salarii minime brute. O nouă sursă de finanţare a partidelor politice o va constitui împrumuturile în bani de la persoanele fizice şi juridice. În schimb, în timpul campaniilor electorale, contribuţiile pot fi depuse de către candidaţi sau mandatarul financiar numai din donaţii ale persoanelor fizice, din venituri proprii sau din împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii bancare. Legea a fost trimisă spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis şi, în urma modificărilor făcute, prevede ca împrumuturile făcute partidelor să fie restituite în maximum 3 ani, prin virament bancar şi cele care nu sunt restituite în termen sunt considerate donaţii.
O altă modificare decisă este în legătură cu donaţiile cu sarcină cu privire la imobile cu destinaţia de sedii, introducându-se un termen de doi ani pentru a îndeplini sarcina cumpărării unui imobil dintr-o donaţie făcută în acest scop. Neîndeplinirea termenului atrage după sine anularea exceptării de la plafonare.

Vot prin corespondenţă pentru românii din diaspora

Adoptată cu cântec, după o serie de proteste ale liberalilor şi o moţiune de cenzură având-o ca temă centrală, Legea votului prin corespondenţă a trecut „ciuntită” prin parlament: se va aplica doar la alegerile parlamentare, nu şi la cele prezidenţiale din 2019, dacă între timp legea nu se modifică în acest sens. Este pentru prima dată când se implementează acest vot pentru românii din diaspora. Motivul invocat de PSD pentru care s-a eliminat prevederea legată de alegerile prezidenţiale este faptul că la acest scrutin există şi turul al doilea, ceea ce face procesul mai complicat. „Legea votului prin corespondenţă a fost un obiectiv pe care Preşedintele Klaus Iohannis şi l-a asumat încă de la începutul mandatului. Acest act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume”, a declarat Preşedinţia în comunicatul din 19 noiembrie 2015, în care anunţa promulgarea actului normativ. Legea se referă doar la românii care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi presupune o perioadă de preînregistrare, care se poate face personal la Ambasadă sau Consulat ori prin poştă, nu şi online.

Prezenţa la urne, monitorizată

Potrivit Legii nr. 115/2015, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, la scrutinul local va funcționa Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În ziua scrutinului, fiecare alegător va prezenta actul de identitate operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care va înscrie codul numeric personal al acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Sistemul semnalează dacă: persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; şi-a pierdut drepturile electorale; şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin; este arondată la altă secţie de votare; este omisă din lista electorală permanentă şi are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare.