Răzvan, ție de ce nu îți semnează mămica notele în carnet?
– Pentru că doctorii i-au zis să evite șocurile.
Patronul unei companii discuta cu un tânăr care cauta de lucru:
– În primul rând, firma noastră este foarte obsedată de curățenie, zice patronul. V-ați șters picioarele pe covoraș înainte de a intra aici?
– O, da! Bineînțeles….
– În al doilea rând, continuă patronul, cerem colaboratorilor noștri sinceritate. Nu există niciun covoraș la intrare…
Un ardelean și un oltean în tren. La un moment dat li se face foame, ardeleanul scoate slana și pita și începe să mănânce. Olteanul scoate niște fițe de pește, mănâncă puțină carne de pește și pune grijuliu oasele pe un ziar.
Ardeleanul îl vede și-l întreabă:
– Mă, oltene, da ce faci cu oasele ?
-Oo!.. Oasele astea sunt foarte bune, deosebit de sănătoase, conțin fosfor și asta ne face pe noi oltenii mai deștepți!
Stă ardeleanul, se gândește și, în final,îi propune olteanului să facă schimb de mâncare.
Acum olteanul se înfrupta din pită și slană, iar ardeleanul, cu o figura scârbită, încearca să ronțăie oasele de pește.
– Mă oltene! Bag samă că m-ai păcălit cu oasele astea de pește!
Păi vezi, nici n-ai gustat bine și te-ai deșteptat!
Soția: – Îți promit că te fac cel mai fericit bărbat de pe lume!
Soțul: – Serios? Când pleci?
Era Bulă la școală la o oră și o lecție plictisitoare. Colegul lui de bancă a adormit. Profesoara: – Te rog să-l trezești pe colegul tău de bancă!
Bulă: – Cine l-a adormit, ăla să-l trezească!
La o școală.
– Ia spune, Bulă, cu ce seamănă economia noastră de piață?, întreabă profesoara.
– Cu un vapor…
– Cum vine asta?
– Păi, doamna profesoară, este că economia noastră de piață abia se ține pe linia de plutire?
-Este.
– Se clatină din toate părțile?
– Se clatină.
– Îți vine să vomiți?
– Îți vine.
– Poți să coborî?
– Nu poți!
Un tânăr parlamentar către o distinsă colegă:
– Servus tu, ce mai faci?
– Ascultă tinere! Cum îți permiți să vorbeșți astfel cu mine?
– Așa vorbesc eu cu cele care-au dormit cu mine.
– Dar nu ți-e rușine? Când am dormit eu cu dv.?
– În fiecare zi în ședințele Parlamentului!
Alinuța: – Mamă, la ușă e un nene care strânge donații pentru azilul de bătrâni.
Mama: – Bine, dă-l pe bunicul!
Şeful pompierilor intră în clădire, încet, relaxat, cu mâinile în buzunare, fredonând uşor o melodie veselă:
– Băieţi, echipaţi-vă încet, încet, sistematic, spălaţi maşina cu foarte multă grijă, să arate ca nouă. Atenţie la toate detaliile! Să fiţi prezentabili şi îngrijiţi. Luaţi ceva apă, nu multă, făceţi-vă siesta şi apoi mergeţi la incendiu cu grijă, fără să aveţi viteză mare, fără să stârniţi praful, fiţi atenţi la stopuri, la trafic, la tot… Arde clădirea guvernului de ceva vreme şi ăia sunt blocaţi cu toţii înăuntru.
Un hoţ ameninţă un om pe stradă:
– Dă-mi banii tăi!
– Să ştii că sunt un politician.
– Atunci dă-mi banii mei!
Pe patul de moarte un bărbat îşi chemă soţia şi cu voce slăbită îi spuse:
– Aş vrea să-ţi fac o mărturisire, ca să pot muri în pace.
– Lasă, spuse ea, stai liniştit, nu e bine să faci niciun efort.
– Nu, nu, spuse el, vreau să-ţi spun că m-am culcat cu sora ta, cu mama ta, dar şi cu cea mai bună prietenă a ta.
– Ştiu asta, nenorocitule, de asta te-am otrăvit!
Rrriiiiinnnnggg, rrriiiinnnngg, – Bună dragă, la telefon e tati. Mami este cumva pe lângă telefon?
– Nu tati, este sus, în dormitor, cu unchiul Vasile.
După o scurtă pauza: – Dar dragă, noi nu avem un unchi Vasile!
– Ba da. Şi este chiar acum în dormitor cu mami!
Altă pauză scurtă. – Bine, uite ce vreau să faci: pui telefonul pe masă, te duci sus, ciocăni la uşă şi strigi către mami că tati tocmai parcheaza maşina în faţa casei.
– Da, tati, numai un pic. După câteva minute, fetiţa se întoarce la telefon: – Gata, tati, am făcut-o!
– Şi ce s-a întâmplat dragă?
– Ei bine, mami s-a speriat, a sărit din pat dezbrăcată şi a început să alerge ţipând. Apoi s-a împiedicat şi a căzut lovindu-se cu capul de tocul uşii. Acum stă acolo nemişcată.
– O, Dumnezeule, şi unchiul Vasile?
– A sărit din pat. Și el era dezbrăcat. Era foarte speriat şi a sărit de la fereastra din spate direct în piscină. Cred că nu ştia că ai scos apa din ea ca să o cureţi. S-a lovit de fundul piscinei şi acum este mort.
O pauză lungă… şi mai lungă… chiar şi mai lungă…
– Piscină?!? E cumva 021 252 …
– Nu, cred că aţi greşit numărul …
La şcoală: – Cine a fost Mihai Viteazul?
– Amza Pellea, doamnă!…
Doctorul: – Nu-mi place deloc cum arătaţi.
Pacienta: – Ei, doctore, nici dumneata nu eşti vreo frumuseţe.
– Fiica dumneavoastră, zice doctorul, are o nevroză. I-aş recomanda multă distracţie.
– De ce gen?
– De genul masculin!
-Aş dori nişte vitamine pentru copii!
– A, B sau C?
– Indiferent! Încă nu au învăţat să citească.
Soţia unui stelist : – Dragule, trezeşte-te, e 6.
Stelistul: – Ceee? Au mai dat un gol?
La terminarea meciului de fotbal, un om de ordine observă un puşti că se caţără pe gardul stadionului şi strigă:- Mă băiete, da’ tu nu poţi să ieşi pe unde ai intrat?
Puştiul: Păi, nene, asta fac…
La biserică, preotul se întâlneşte cu un tânăr enoriaş:
– Ce te aduce la biserică, Ioane?
– Iaca, am venit să mă spovedesc.
– Nu-i nevoie, ţi-am citit blogul…
La școală.
-Dacă aveţi un dolar şi-i mai cereţi unul tatălui vostru, câţi dolari aveţi?
Bulă ridică mâna, profesorul îl lasă să răspundă, iar acesta zice: – Un dolar.
– Nu ştii matematică, zice profesorul dezamăgit.
– Nici dv. nu îl ştiţi pe tata!
– Fiule, ţi-am cumpărat manualele pentru şcoală, au fost scumpe, aşa că… ai grijă de ele!
– Bine mamă, nici nu mă ating de ele!
Veste excelentă pentru cei care doresc să urmeze cursurile unei universităţi! Facultăţile private nu mai cer diplomă de bacalaureat pentru admitere, este suficientă prezentarea unei adeverinţe de la grădiniţă sau chiar creşă!
– Cine credeţi că este principalul vinovat pentru faptul că nu aţi putut trece examenul de bacalaureat?, întrebă reporterul pe una dintre eleve.
– A profilor, normal! răspunde aceasta cu nonşalanţă. N-au fost în stare să explice bine la ore, aşa, ca să înţeleagă toţi proştii…
Culmea crizei în învăţământul românesc: să răspunzi de 10 şi profesorul să-ţi dea doar 8, că e criză!
– Domnule profesor, când folosim cuvântul “et cetera”?
– Atunci când vrem ca lumea să creadă că ştim mai mult decât spunem!
Clasa de ardeleni la ora de limba română:
– Elev Pop, spune, te rog, o propoziţie!
– Duminică me duc la pedure.
– Pop dragă, dar nu-i bine.
– Atunci nu me duc.
– Eu nu vorbesc prea mult, zise profesorul de limba română către elevul Ionescu. Când fac cu degetul aşa, înseamnă că trebuie să vii la tablă.
– Nici eu nu vorbesc mult, domnule profesor, eu când dau din cap, înseamnă că nu vin!
