N. Dumitrescu
Dintre cei peste 780 de mii de locuitori înregistraţi la nivelul județului Prahova la 1 iulie 2020, un număr foarte mare de prahoveni continuă să se regăsească în evidențele Casei de Asigurare de Sănătate Prahova ca persoane neasigurate. Mai exact, peste 104.000 de prahoveni se află în această situație, numărul persoanelor asigurate, care se regăsesc și pe listele medicilor de familie, fiind de peste 604.000 de persoane. Chiar și așa, potrivit legislației în vigoare în România, persoanele neasigurate beneficiază de asistență medicală de urgență, în mod gratuit, atât în cazul în care este solicitată Ambulanța, cât și în situația în care este nevoie de internare într-o unitate sanitară, în ultimul caz, medicul din spital care îl tratează și i-a stabilit diagnosticul putând să hotărască, din punct de vedere medical, care a fost perioada de spitalizare care reprezintă strict urgență medicală.
Pe de altă parte, la nivel național, potrivit unor date făcute publice anul trecut cu referire la situaţia din 2019, grație legislației în vigoare, dar și măsurilor fiscale aprobate în ultimii ani, peste 10 milioane de români nu plăteau asigurări de sănătate, numărul fiind mai mult de jumătate din cel al persoanelor care au dreptul la servicii medicale asigurate de stat, situație care i-a determinat pe reprezentanții Casei Naționale de Asigurări Sănătate să lanseze ideea că este necesară regândirea sistemului de sănătate.
Situațiile care au făcut ca mulți români să fie încadrați în categoria persoanelor neasigurate, inclusiv din Prahova, sunt multiple. Un exemplu este cel al persoanelor care nu mai un loc de muncă stabil și nu mai primesc nici indemnizație de șomaj, ori lucrează fără forme legale, în acest ultim caz fiind nenumărate cazuri care au fost depistate inclusiv anul acesta de către inspectorii de la ITM Prahova. Pe de altă parte, cum multe cupluri, în ultimii ani, au ales să fie împreună dar fără să treacă și pe la Serviciul de stare civilă, în prezent sunt înregistrate extrem de multe cazuri în care unul dintre cei doi parteneri nu poate deveni coasigurat, pentru că nu sunt căsătoriți în mod legal. Și asta deoarece, așa cum prevede legislația în vigoare, sunt reguli stricte pentru a deveni coasigurat în sistemul de sănătate. Mai exact, soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate pot fi coasiguraţii acesteia. În această calitate, nu plătesc contribuţie de sănătate, dar beneficiază de servicii medicale în sistemul de asigurări de sănătate, cu precizarea că, tot potrivit legii, persoanele coasigurate nu pot avea, la rândul lor, coasiguraţi.
Pe de altă parte, în Uniunea Europeană, țara noastră are cele mai multe categorii de persoane exceptate de la plata contribuțiilor. Concret, categoriile de persoane care beneficiază de asigurare, fără plata contribuției, sunt: copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenții, studenți-doctoranzi care desfăşoară activități didactice, potrivit contractului de studii de doctorat; tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului; soțul, soția şi părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate; persoanele persecutate din motive politice, veterani și văduve de război, cei care au fost deportați, revoluționari; persoanele cu handicap; bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, până la vindecarea respectivei afecțiuni; femeile însărcinate şi lăuzele; persoanele fizice care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau a unor boli profesionale, precum şi cele care se află în concedii medicale acordate potrivit legislației privind concediile şi indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate; persoanele care se află în concediu pentru creşterea copilului ; cele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unitățile penitenciare; cele care beneficiază de indemnizație de şomaj; persoanele fizice care beneficiază de venitul minim garantat; cele care au calitatea de pensionari; persoanele cetățeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni; personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidența Secretariatului de Stat pentru Culte.
De menționat că serviciile medicale din România acordate prin sistemul asigurărilor de sănătate sunt plătite din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, fond care este gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi este constituit din contribuţiile românilor la sănătate. Conform unor declarații făcute anul trecut de către reprezentanții CNAS, în România, în anul 2019, erau aproximativ 17 milioane de persoane asigurate, însă, peste 10 milioane de persoane aveau asigurări de sănătate dar nu plăteau, o parte fiind exceptate de la plată, așa cum menționam mai sus, în conformitate cu prevederile legii, iar altele fiind scutite în baza măsurilor fiscale luate în ultimii ani. În acest context, anul trecut, într-o intervenție la unul dintre posturile de televiziune, în calitate de purtător de cuvânt al CNAS, Mihaela Tănase, a ținut să declare: „Trebuie să regândim cumva sistemul de sănătate. Probabil trebuie regândite toate acele categorii exceptate de la plata contribuției, poate că nu chiar toate ar trebui să beneficieze de această excepție, astfel încât fondul să facă față nevoilor de sănătate care sunt în creștere. Serviciile medicale din România acordate prin sistemul asigurărilor de sănătate sunt plătite din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Fondul este gestionat de CNAS și este constituit din contribuțiile românilor la sănătate, dar în România plătesc foarte puțini însă”.
