Precizări ale BNR legate de legea privind darea în plată (I)
Legea privind darea în plată a fost aprobată în Parlament, însă este în continuare criticată. Votată de către parlamentari, în luna noiembrie, cu o largă majoritate, legea care le dă clienţilor posibilitatea să restituie băncii bunul ipotecat când nu mai pot plăti datoria, banca nemaiputându-se îndrepta către alte bunuri sau venituri ale debitorului, a stârnit numeroase controverse, destui fiind aceia care au spus că este o lege „cu dedicaţie” pentru speculatorii imobiliari. De partea cealaltă, iniţiatorii susţin că este o lege care să corecteze împărţirea riscurilor între bancă şi clienţi atunci când se acordă un împrumut, percepţia fiind că instituţiile de credit transferă toate riscurile asupra clienţilor. Legea n-a fost încă promulgată de către preşedintele statului, existând informaţii conform cărora Klaus Iohannis ar dori să întoarcă actul normativ la Parlament, pentru modificarea acestuia. În acest context, având în vedere că un asemenea subiect încă mai suscită diverse discuţii, în ediţia de astăzi vă prezentăm cele mai importante declaraţii ale lui Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, susţinute în cadrul unei recente conferinţe de presă pe tema Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credit.
“Banca Naţională a României este implicată în această dezbatere pentru că, potrivit statutului său, instituţia are o serie de obligații în raport cu societatea și în raport cu autoritățile publice. Voi începe cu o serie de clarificări terminologice privitoare la noțiunea de credit ipotecar. Creditul ipotecar este creditul la care s-a constituit ipotecă pe imobilul cumpărat (credite pentru achiziția de locuințe); Creditul pentru alte investiții imobiliare este creditul care se obține pentru construirea de imobile, caz în care nu se poate institui ipotecă pe bunul ce se va construi, dar se instituie pe alte bunuri imobile; Alte credite cu garanții imobiliare se referă la credite de consum, descoperiri de cont etc. care sunt acoperite cu garanții imobiliare (clădiri rezidențiale, clădiri comerciale, terenuri, alte ipoteci imobiliare).
Conform situației la sfârșitul lunii octombrie 2015, se aflau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanții ipotecare/imobiliare acordate unui număr de 459.347 debitori (unii debitori au mai multe credite). Din totalul acestor credite, doar aproximativ 37% erau credite ipotecare, pentru achiziție de locuințe. Diferența de circa 63% sunt credite pentru investiții imobiliare sau alte credite cu garanții imobiliare. Din totalul celor care și-au achiziționat o casă, 3.742 de persoane fizice au restanțe de peste 90 de zile, acestea fiind cel mai probabil în reală dificultate financiară. Restul restanțelor – aproximativ 14.500 de restanțieri peste 90 de zile – apar la creditele pentru dezvoltări imobiliare sau la creditele de consum garantate cu ipoteci (terenuri, locuințe, depozite colaterale, alte bunuri neimobiliare etc). Desigur sunt și alți debitori cu restanțe sub 90 de zile precum și buni platnici care își achită cu greu ratele scadente și care au nevoie de sprijin. Suma restantă totală la creditele cu garanții ipotecare este de 3,9 miliarde lei, din care numai 702 milioane lei (18%) la creditele ipotecare, deci la creditele pentru achiziția de locuințe. Vedem, de asemenea, că 1.317 persoane au luat credite cu valori între 150 de mii și 500 de mii de euro, 60 de persoane au luat credite cu valori între 500 de mii de euro și 1 milion de euro, 21 de persoane au luat credite cu valori între 1 și 2 milioane de euro și 4 persoane au luat credite cu valori peste 2 milioane de euro. Suma valorii creditelor luate de aceste 1.402 persoane este de 1,7 miliarde lei (cca. 1,2 milioane lei per credit). Aceste date indică faptul că există credite pentru care nu se justifică o funcție de protecție socială a legii. Mai mult, se observă că, pe măsură ce crește valoarea creditului, se înrăutățește disciplina de plată – riscul de neplată (raportul dintre suma restantă și suma datorată) crește astfel: de la 1,7% pentru creditele ipotecare sub 150 de mii de euro la 47,6% pentru creditele ipotecare peste 2 milioane de euro, și 100% pentru creditele pentru investiții imobiliare”, a declarat Bogdan Olteanu.
Continuare în ziarul de mâine
