România trece la ora oficială de vară în noaptea de sâmbătă 27 spre duminică 28 martie, ceasurile urmând să fie date înainte cu o oră. Astfel în 28 martie ora 3.00 va deveni ora 4.00. Duminică este cea mai scurtă zi din an, având numai 23 de ore.
În România, ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit. Reintroducerea orei de vară s-a produs în 1979. Până în 1996 (cu mici excepţii), ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie. În conformitate cu Convenţia fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, ce trece prin localitatea Greenwich, din Marea Britanie, în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se află în fusul orar 2.
În acest an, România va reveni la ora de iarnă în 25 octombrie, când ceasurile vor fi date cu o oră înapoi (ora 4.00 devine ora 3.00). Parlamentul European a decis renunţarea la sistemul orei de vară şi de iarnă, în care ceasurile sunt ajustate cu o oră în fiecare primăvară şi toamnă. Măsura trebuia să fie aplicată de anul acesta. Statele care decideau să păstreze ora de vară urmau să facă ultima ajustare a ceasurilor în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferă ora standard (de iarnă) trebuiau să facă modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021. Situația specială creată de pandemia de Covid-19 a dat aceste planuri peste cap, anul acesta fiind puțin probabil să se întâmple ceva în acest sens, potrivit antena3.ro.
În România, a fost elaborată o propunere legislativă pentru a se renunța la ora de vară și a se păstra ora de iarnă, proiectul care nu era susținut de guvernul de atunci fiind respins în Senat în 2018. În primăvara acestui an, proiectul a fost trimis la comisiile din Camera Deputaților pentru elaborarea unui alt raport, în așteptarea unei decizii la nivel european. Europarlamentarii au îndeamnat la accelerarea eforturilor de a răspunde apelului lansat de cetățeni pentru renunțarea la schimbarea orei în statele membre ale Uniunii Europene, arată un comunicat publicat de Parlamentul European. Raportorul Parlamentului European, Johan Danielsson, a declarat că: „Acesta este un subiect important pentru cetățenii noștri și trebuie să le arătăm că Uniunii Europene îi pasă de îngrijorările lor. Se estimează că 20% din populație suferă de probleme fizice sau mentale legate de schimbarea orei. Ele fac adesea parte din grupurile vulnerabile din societate precum copiii, vârstnicii și bolnavii cronic”, a adăugat acesta. „84% din cetățenii UE sunt în favoarea renunțării la schimbarea orei care, potrivit unor numeroase studii, are un efect negativ asupra sănătății umane”, a subliniat Danielsson. Pentru ca noile reguli să devină lege a UE acestea trebuie convenite atât de Parlament cât și de miniștrii UE.
UE a unificat pentru prima dată trecerea la ora de vară în 1980 pentru a asigura o abordare unitară a acesteia în cadrul pieței unice.
