Nicoleta Dumitrescu
Nu mai este o noutate faptul că transferul muncitorilor din străinătate, chiar și de peste mări și țări, a devenit o soluție, inclusiv în Prahova, la lipsa forței de muncă și exodul românilor în afara graniței, în căutarea unui trai mai bun decât cel de acasă. Piața forței de muncă din România a atras, în ultimii ani, angajați din străinătate de ordinul sutelor de mii, situația fiind valabilă și pentru anul 2021, când a fost stabilit un contingent de 25.000 de lucrători străini nou – admişi, în condițiile în care anul trecut numărul acestora a fost de 30.000, cei mai mulți provenind din Vietnam, Nepal, dar și din India, Republica Moldova sau Sri Lanka. Contingentul de lucrători nou admişi pe piaţa muncii se stabileşte anual, prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii, care poate să fie suplimentat sau redus în funcţie de dinamica avizelor de muncă emise. Și în Prahova, din cauza faptului că nu s-au găsit angajați de pe plan local, reprezentanții firmelor, mai ales în domeniul construcțiilor, au recurs la soluţia de a aduce brațe de muncă din alte țări. Iar de la un an la altul numărul lor este destul de mare, confirmarea venind de la Serviciul pentru Imigrări al județului Prahova, de la care am aflat că anul trecut peste 700 de străini munceau cu acte în regulă în județ, iar alți peste 100 au obținut un drept de ședere temporară, în 2021, în scop de muncă, în domeniul construcțiilor. Ceea ce înseamnă că pe sute de străini pandemia i-a găsit muncind în construcții în Prahova. Este vorba despre muncitori din Nepal, Turcia, Vietnam, dar și din Sri Lanka sau Bangladesh.
Potrivit datelor solicitate și primite de la Serviciul pentru Imigrări Prahova, în anul 2020, la nivelul județului Prahova erau înregistrați 734 de cetățeni străini, titulari ai unui permis unic, document ce atestă dreptul de şedere şi de muncă al acestora pe teritoriul României. În ceea ce privește repartiția lor în funcție de țara de origine, cei mai mulți provin din Nepal – 143, Turcia -109, India – 108, Vietnam -78, Sri Lanka – 68, Ucraina – 49, Bangladesh – 44, China – 32, dar și Republica Moldova sau Filipine. Din punctul de vedere al domeniilor de activitate în care muncitorii din străinătate își desfășoară activitatea, predomină construcțiile. Pe de altă parte, se pare că pe timp de pandemie și alți străini au fost dispuși să lucreze departe de țara natală, tocmai în România, în contextul în care, de la începutul anului și până în prezent, în Prahova, 129 cetățeni străini au obținut un drept de ședere temporară, în scop de muncă. Tot domeniul construcțiilor este cel predominant, cei mai mulți dintre cetățenii străini care desfășoară activități lucrative în județul Prahova aflându-se pe raza municipiului Ploiești. ”Actul normativ care reglementează încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României este OG nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România. Astfel, conform prevederilor ordonanței, străinii pot fi încadrați în muncă în baza avizului de angajare obținut de angajatori, care se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări. Totodată, precizăm că angajatorul poate încadra în muncă un cetățean străin, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată nedeterminată sau determinată. Contractul individual de muncă pe perioada determinată se prelungește în condițiile prevăzute de Codul muncii, fără obținerea unui aviz de angajare pe locul de muncă respectiv. Dreptul de şedere temporară în scop de muncă se prelungeşte pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, putând fi prelungit succesiv, dar nu mai mult de un an, până la încetarea contractului individual de muncă”, ne-au precizat reprezentanții Serviciului pentru Imigrări Prahova.
Referitor la procedura privind încheierea contractelor de muncă, legislația privind regimul străinilor în România stabilește și o serie de reguli. Astfel, străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin două ori câştigul salarial mediu brut.
