Alex Călinoiu
Începerea tardivă a contractelor de lucrări, perioada mare de analiză a dosarelor la Agenţia de Dezvoltare Regională, decontările întârziate, birocraţia şi viciile de proiectare au făcut ca 11 proiecte europene derulate de municipiul Ploieşti să nu aibă nicio şansă să se încheie la termenul impus de UE, de 31 decembrie 2015. Obiectivele de investiţii, majoritatea propuse în cadrul Polului de Dezvoltare Ploieşti-Prahova, urmează să se prelungească în 2016, cu menţiunea că toate lucrările rămase de executat anul viitor trebuie decontate de primărie.
Consiliul Local Ploieşti a aprobat, într-o şedinţă de urgenţă derulată marţi seară – după ce iniţial fusese programată la prânz şi a fost suspendată – 11 proiecte de hotărâre, prin care se stabileşte că lucrările la toate aceste obiective întârziate trebuie finalizate până la 30 iunie 2016. Documentele stabilesc, pentru fiecare obiectiv în parte, şi valoarea sumelor care vor rămâne de plătit din bugetul municipiului, totalul depăşind 104 milioane de lei, adică aproape tot bugetul de investiţii al Ploieştiului pe acest an. Hotărârile Consiliului Local privind prelungirea lucrărilor au fost aprobate numai după ce aleşii au primit asigurări din partea conducerii primăriei că vor fi asigurate fondurile necesare în primul semestru din 2016 şi se vor lua toate măsurile pentru încheierea în termen. Dacă nu se încadrează nici în acest termen, atunci oricare dintre aceste proiecte va pierde întreaga finanţare de la Uniunea Europeană.
Potrivit conducerii primăriei, administraţia ploieşteană a derulat în ultimii ani contracte de investiţii din fonduri europene cu o valoare totală de 475 de milioane de lei, din care 330 de milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă de la UE, iar restul cheltuielilor trebuie acoperite de municipalitate. Până acum, s-au făcut lucrări de 230 de milioane de lei, dar s-au primit doar 161 de milioane de lei de la UE. Conducerea primăriei a anunţat că, acolo unde întârzierile au fost produse din vina constructorilor, ia în calcul varianta de a-i acţiona pe aceştia în instanţă, pentru recuperarea prejudiciilor.
Chiar dacă există acest termen de graţie de şase luni, greul încă nu a trecut pentru administraţia locală, care va fi nevoită, potrivit estimărilor făcute în această săptămână, să plătească nu mai puţin de 104 milioane de lei în primul semestru din 2016. Ca să se înţeleagă mai bine proporţiile acestei plăţi, execuţia bugetară la zi arată că, până la 1 Decembrie, Primăria Ploieşti a avut încasări de 544 de milioane de lei, din care 422 de milioane de lei din surse interne, iar restul au fost decontări de la Uniunea Europeană venite în 2015.
„Avem posibilitatea să finanţăm din două surse diferenţa care rămâne de achitat în 2016. Pe de o parte sunt surse guvernamentale, în condiţiile în care Guvernul s-a arătat interesat să centralizeze la nivelul întregii ţări situaţia proiectelor întârziate – pentru că nu sunt doar la Ploieşti – şi să ia în discuţie dacă are capacitatea financiară şi voinţa să ofere cofinanţare. Sperăm ca într-un interval cât mai scurt să ne comunice. Dacă nu va reuşi să acopere întreaga sumă, atunci vom avea varianta atragerii unui credit comercial. Fiind vorba de cofinanţarea unor proiecte europene, conform legislaţiei, creditul nu se calculează la gradul de îndatorare al primăriei”, a explicat consilierul local Paul Palaş, preşedintele Comisiei de buget-finanţe din CL Ploieşti, care a declarat că, în viziunea sa, pe lângă problemele birocratice, întârzierea celor 11 proiecte a fost cauzată şi de o „gestionare insuficient de autoritară” din partea Primăriei Ploieşti.
În replică, primarul interimar al municipiului, Iulian Teodorescu, a dat vina pe autoritatea de supervizare, ADR Sud-Muntenia, precizând că au fost situaţii când Agenţia de Dezvoltare Regională a întârziat plăţile şi cu 90 de zile.
Emoţii la trei obiective de investiţii
Preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Consiliul Local a mai declarat că, în viziunea sa, la două dintre cele 11 proiecte întârziate nu sunt perspective optimiste, existând riscul ca acestea să nu se finalizeze nici la 30 iunie 2016. Este vorba despre amenajarea unui cămin de bătrâni într-o cazarmă de la fosta unitate militară de pe strada Cosminele, unde a fost reziliat contractul cu unul dintre constructori, din cauza lentorii execuţiei, şi despre realizarea Centrului de Excelenţă în Afaceri, în apropierea Gării de Vest, unde constructorul ar avea probleme financiare. Nu este scutit de emoţii nici proiectul care vizează construirea podului peste calea ferată de lângă Gara de Vest (în foto), unde contractul de lucrări a fost semnat abia în decembrie 2014, iar obiectivul, ajuns la un stadiu fizic de execuţie de 40%, este unul care necesită lucrări de amploare. În plus, zilele trecute au apărut noi piedici, legate de un aviz de la CFR pentru fosta barieră de pe strada Mărăşeşti şi devierea unor reţele.
Pe „lista neagră” mai rămân, aşadar, alte opt proiecte, trei dintre acestea vizând lucrări de termoizolare a unor blocuri de locuinţe situate pe Bulevardul Republicii şi străzile Sinăii şi Băneşti, unde managerii de proiect au estimat că stadiile lucrărilor vor ajunge, la finalul acestui an, la 64%, 80,5%, respectiv 90%.
Pe listă se mai află realizarea Parcului Municipal Vest – lucrări începute în august 2014, după foarte mult timp pierdut în timpul licitaţiei, ajunse în prezent la apoximativ 92%; modernizarea căii de rulare a tramvaiului pe traseul 102, tronsonul de pe Şoseaua Vestului şi strada Libertăţii – lucrări începute în septembrie 2014, sistate în acest an timp de două luni, decontări făcute pentru 48% din valoarea totală, cu perspective să ajungă la 64% până la finalul anului; modernizarea Hipodromului Ploieşti – stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 60%; modernizarea terenurilor de sport la 12 unităţi de învăţământ – au fost realizate trei terenuri în 2014 şi patru anul acesta, însă UE a decontat doar lucrările de anul trecut; şi înlocuirea tâmplăriei la Colegiul „I.L. Caragiale” – unde primăria estimează că va mai avea de plătit 1,5 milioane de lei în 2016.
